FOCUL PARFUMAT

14.6K 514 24
                                    

O zi obisnuita, cum sunt toate zilele...incep cu dimineata...apoi continua cu pranzul...ca oricare alta...tocmai am primit un telefon de la prietenul meu, Adrian. "Catalina, am o veste trista! Aniela a murit! acum 14 minute!"eram cam prea somnoroasa...abia ma sculasem de la soneria telefonului..."bine...inchide si taci ca mai vreau sa dorm!". nu constientizam ce se petrese. nu constientizam ca Aniela, prietena mea rapusa de o boala incurabila, a murit. Vroiam doar sa dorm inca o ora...somnoroasa de mine...dupa o ora m-am trezit cu toate gandurile la locul lor. Imi amintisem de telefon, asa ca dupa ce am mancat, am dat o fuga la spital sa o vad...ma simteam groaznic...ma certasem inainte cu ea pentru ca am postat poze cu ea si cu fratele ei, nou-nascut (lucru ce nu trebuia sa se stie...) am mers la morga...apoi acasa...simteam un fior...incepu sa mi se faca frig...dar era luna lui cuptor...mergeam tremurand spre oglinda din baie... ma lua cu ameteli...simteam un parfum nemaipomenit...ademenitor...da oricat as fi incercat sa ajung la oglinda baii nu puteam...nici macar la sursa mirosului...eram extrem de molesita...aveam halucinati cu Aniela. Mergeam ca boschetarul...dar am ajuns intr-un final...am vazut ca baia luase foc...iar imaginea Anielei din halucinatiile mele parea sa stapaneasca acel foc...mirosea asa frumos...parca voiam sa intru in foc...o vedeam pe Aniela... parca imi soptea "vino...vino...". nu stiu cum de mirosea asa...exact parfumul acela...acel parfum cu care se dadea Aniela...am bagat mana in acel foc...ca si cum era baia de alta data...pana mi-am ars mana si mi-am revenit...nu stiu cum...acel foc...si acel parfum...Aniela...in viziunea mea radea malefic, ca si cum ar vrea sa ma prinde in gheare...doar atunci si doar atunci si-ar putea incheia socotelile pe lumea asta...credeam ca a fost doar un vis...ca adormisem pe scaun...dar arsura era reala...

Legende de GROAZAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum