Cruel Summer

Capitolul 17

𝒞𝒽𝒶𝓈𝑒

Killian mă servește cu un pahar de whisky și nu stau pe gânduri, îl dau imediat pe gât. E duminică seara, ar trebui să fiu acasă, la mine în pat, poate chiar să mă pun la somn pentru ca mâine să fiu în formă pentru muncă. Însă, eu sunt la prietenul meu acasă și cel mai probabil voi rămâne la el în noaptea aceasta. De ce? Ei bine, situația cu Autumn a degenerat și supărarea ce ne-o purtăm m-a făcut să plec de acasă.

Dacă ziua de ieri a fost cât de cât mai liniștită și am lăsat-o să fie supărată și să nu-mi vorbească, astăzi, odată ce au venit părinții mei, a început să facă urât. Nu i-a lăsat nici să respire după drum și pregătirile ce a trebuit să le facă ca să vină la noi. I-a tras de mână pe canapea și a început să le povestească tot ce i-a trecut ei prin cap.

Tata e cel mai rău. Mă obligă să merg la școală de vară. Angajează cele mai proaste bone, bone care mă abandonează și stau singură în cancelarie până reușește el să mă ia.

Tata supără lumea care îmi vrea binele. Van mi-a promis că va fi ea bona mea, îmi place mult de ea și știu că ne-am fi înțeles dacă am fi petrecut timpul împreună, ar fi fost tare frumos. Dar nu... a trebuit Chase să o supere, iar acum s-a angajat la unchiul Killian.

Tata e nepoliticos. A enervat-o pe iubita lui babe și a plecat în mijlocul cinei, fără explicații. Practic, m-a lăsat singură printre străini. Și totuși, tot Van a avut grijă de mine, a dormit cu mine și mi-a făcut brioșe.

Tata ar fi trebuit să își ceară scuze și să încerce să o convingă să fie tot bona mea. Sau măcar să mă lase să stau cu unchiu, să merg la el la birouri, așa cum ne-a propus. Dar nu, el nu vrea asta... El a zis că trebuie să aleg între voi sau bunu și buna încât să veniți aici să stați cu mine. Eu voiam să veniți cu toții... îmi e dor de voi și vă vreau cu mine... Dar el nu a fost de acord și a zis că dacă vă vreau pe toți trebuie să vin eu la voi. Însă eu nu am vrut asta, ar fi însemnat că nu mă voi mai vedea cu Killian, Mellie și Vanessa toată vara. Și practic nu l-aș mai fi văzut nici pe tata, s-ar fi axat pe muncă și ar fi uitat cu totul de mine. 

Viața mea e aici, în Seattle, în casa mea, alături de părintele meu. Dar el e rău și nu înțelege. Nu mai vreau să vorbesc deloc cu el de acum înainte. 

Cuvintele ei mi se repetă în gând. Știu că nu crede întru totul ceea ce spune și este doar o supărare ce va trece în timp. Însă mă doare rău... mă doare să aud asta venind de la fiica mea, de la persoana pe care o iubesc cel mai mult în lumea asta și pentru care aș fi în stare să mor. 

Bineînțeles, după ce și-a ținut discursul în fața părinților mei, a mers la ea în cameră și m-a lăsat cu ei, care evident aveau foarte multe întrebări. Voiau să știe ce s-a întâmplat, care e adevărul, cine sunt cele două fete menționate de Autumn. Evident, le-am povestit aproape tot, exceptând cuvintele ce i le-am spus Vanessei și mica-mare dispută cu prietena ei. Nu aveam cum să nu le povestesc, chiar dacă nu suntem în cele mai bune relații de câțiva ani - de când a murit soția mea - sunt încă părinții mei și le datorez multe, începând cu respectul ce li se cuvine. Și deși mi-au dat dreptate pe deoparte, mi-au spus că ar fi bine să îi las în restul zilei și peste noapte cu fiica mea.