Cruel Summer

Capitolul 28

𝒞𝒽𝒶𝓈𝑒

Se zice că ziua de marți are trei ceasuri rele. Sunt tentat să dau dreptate celor care au născocit această vorbă. 

Primul „ceas"... am fost trezit dis de dimineață de apelul lui Killian și evident, n-am mai putut să dorm. Știam că nu mai e mult până să mă trezesc în mod normal și eram uimit de ceea ce-mi spusese. Credeam că planul dintre mine și roșcată avea să rămână doar între noi doi, dar se pare că m-am înșelat. Nu a putut să țină asta ascuns față de prietena ei cea mai bună.

Al doilea „ceas"... părinții mei m-au luat la întrebări. Voiau să știe ce am de gând să fac cu privire la Autumn și dorința ei vizibilă ca eu să fiu cu Vanessa. I-au luat și apărarea acesteia, căci o plac și se pare că nu își doresc ca eu să o fac să sufere într-un fel. Perspectiva tuturor a fost și va rămâne cum că eu i-am adus moartea soției mele. Un sâmbure de adevăr există în asta, dar nu este normal să mă învinovățească mereu și să-mi spună că dacă aș încerca să-mi fac o relație s-ar încheia la fel de urât. 

Al treilea „ceas"... în loc să fiu la muncă și să fiu productiv, să le arăt partenerilor că merit locul ce mi l-au oferit, sunt în biroul prietenului meu. Iar după apariția persoanei pe care o așteptam, nu știu dacă voi mai putea să fiu cu mintea la cazuri astăzi și clar voi ajunge destul de târziu. 

Am înțeles că Mellie a zis că eu și roșcata am înnebunit. Ei bine, se prea poate să aibă dreptate. 

De ce zic asta?

Ei bine... se prea poate să-mi doresc să văd ce se ascunde în spatele costumului provocator ce-l poartă Vanessa. Și numai gândul la asta și o privire asupra corpului ei și cred că se poate să am o erecție. Nu am mai avut reacția asta de mult timp, căci nu am fost și nu sunt interesat de ceea ce presupune. Știu că sunt bărbat și că ar trebui să fiu mai activ sexual, la vârsta ce o am, dar focusul meu este munca și princess. Și cu atât mai puțin nu am avut reacția asta referitor la roșcată... să nu uităm că la început nici nu prea o plăceam prea tare, nu o doream în viața mea și a lui Autumn. Dar acum, acel costum de un roșu sângeriu, ca părul ei, tocurile ce o înalță, părul lăsat liber și în voia sa pe spate, machiajul simplu, postura și felul cum arată... Nu știu... pur și simplu mă înnebunește.

Aș zice că a ales un asemenea costum ce lasă prea puțin la vedere, doar ca să incite și să atragă privirile bărbaților. Dar nu, ea nu e așa... nu pot să o acuz încă odată și să o dau în bară. Însă nici nu vreau să o vadă toți acei bărbați ce lucrează pentru Killian. Mulți sunt „căsătoriți" cu tehnologia și nu aș vrea să creadă că acum că ea e aici pot pune mâna pe ea și să se distreze puțin, cum fac bărbații. 

În fapt... motivul pentru care sunt aici este căci nu vreau ca ea să se angajeze aici. Dacă va lucra undeva va lucra la mine la firmă, va fi asistenta mea și eu o voi ajuta să se integreze și să descopere ce vrea să facă pe viitor. I-am promis asta și vreau să îmi țin promisiunea. Cu toate că nu știu cum aș putea să o conving să accepte și cum aș putea să abordez subiectul cât mai subtil și manierat cu putință. 

— Ce surpriză să te găsim aici în această dimineață!

Dacă roșcata rămâne la distanță, prietena ei nu face nicidecum asta. Trece pe lângă mine și se îndreaptă spre Killian, care o îmbrățișează și o sărută pe frunte, șoptindu-i ceva ce doar ea aude. 

— Eu sunt surprins că tocmai tu spui asta, îi replic și privesc spre Vanessa. Nu știam că micul nostru plan secret poate fi împărtășit, pășesc spre aceasta.

— Știu că vorbisem altceva, dar ei tot s-ar fi prins, îmi evită privirea și își prinde buza de jos între dinți.

Hm... ce-i cu reacția asta din partea ei și de ce prin cap am o imagine cu noi, buzele mele unite cu ale ei?