Destin forjat de Stele.

Alecsandre.

Singurul lucru la care m-am gandit astazi a fost Ava. Nu-mi pot scoate din minte imaginea tatuata pe pupilele mele unde ea sta intinsa pe pat, vulnerabila si disperata dupa atingerea mea, si tot ce imi doresc e sa ajung inapoi in dormitor si sa i-o trag din nou cu aceeasi dorinta. Insa inainte de asta am cateva lucruri de care trebuie sa ma ocup, pentru ca soldatii au inceput sa imi incalce cuvintele.

Manevrez rapid cutitul printre degete si il lipesc de gatul roscatului de pe scaun, in timp ce ceilalti soldati ai mei ii inconjoara gura cu banda adeziva.
— Vreun ultim cuvant? il intreb impingand lama cutitului in beregata lui.
Se zbate din nou scuturandu-si capul, insa nu face decat sa impinga lama mai mult in gatul lui. Iar cand impactul se petrece siroaiele de sange incep sa se imprastie pe camasa neagra pe care o port, apoi peste tot pe fata mea.
Iar Leon isi da ultima suflare.
Nepotul meu tocmai si-a dat duhul sub ochii ei, iar eu nu am vreo remuscare.
Oricum așchia nu sare departe de trunchi. Daca tatal lui mi-a violat printesa, pe Leon ce l-ar retine din a o face si el? Nimic. Exact.
Avaline nu are voie sa sufere. A facut-o destul in ultimii 4 anii, si chiar nu ma intereseaza daca trebuie sa omor rand pe rand toata adunatura asta de patetici ca sa o tin pe ea in siguranta.
— Luati-l de aici, le ordon soldatiilor. Curatati sangele, si ardeti-i cadavrul. Hraniti leii cu el, fac o scurta pauza. Dar banuiesc ca au si ei standarde.
Apoi ma intorc cu spatele si ies pe usile imense ale salonului.

Ce zi de cacat.
Dupa cat Trisant a transformat locul asta intr-un azil de batrani, fortand femeile sa avorteze pentru a preveni inmultirea, a trebuit sa ma mai si ocup de Leon, care a murit mult mai repede decat ma asteptam -asta poate pentru ca lama cutitului era plina de otrava-.
Urc grabit scarile spre dormitorul Avei, si deschid usa, pregatit sa ma las omorat de frumusetea care ii ineaca chipul. Ma ocup maine de Trisant si avorturile; in seara asta singurul lucru de care vreau sa ma ocup e Avaline.
Ii caut fata prin camera insa nu o gasesc, si incep sa ma panichez. O caut in baie, crezand ca probabil face dus, insa nu e aici. Apoi suspinele i se aud din garderoba, si pasesc usor inauntru.
E ghemuita intr-un colt, suspinand, si strangand la piept un hanorac negru. E hanoracul meu.

Nu pare sa imi simta prezenta cand pasesc usor spre ea, sau cel putin asa cred pentru ca incepe sa imi sopteasca, si simt cum cuvintele ei ma sufoca, ma omoara, ma readuc la viata, ma sufoca din nou apoi ma omoara la loc.
— Wars, ai idee... cat de mult te urasc? ochiisori ei plini de lacrimi ma privesc de jos plini de frica si dezgust. Te urasc. Mult. Pentru ca mi-ai reamintit cat de fericita eram acum 4 ani, si cum apoi ai distrus totul in acelasi timp.
Inghit in sec, si uit cum sa clipesc, dar imi pastrez cumpatul. Asta nu e ceva la care m-as fi asteptat.
— Ava, unde vrei sa ajungi cu asta?
Ridica din umeri, strangand mai tare hanoracul la piept.
— Nu am idee... se uita in spatele meu, spre usa. Probabil cu noi doi in patul ala, sopteste si isi muta privirea spre perete. Sau la peretele asta de aici... Ce incerc sa zic e ca...
Inspira adanc iar pieptul ii urca, apoi coboara, si se ridica usor in picioare.
— ...Trisant mi-a zis-
— Ce ti-a zis Trisant? izbucnesc cand aud numele nenorocitului iar ea tresare. Trisant sa se duca dracu'!
— In regula... imi vorbeste privind in jos.
— In regula ce?
— In regula, sa se duca dracu'...
— Sa se duca! Ti-am zis de la inceput sa nu asculti nimic din ce iti zice, iar tu ai facut fix opusul!

— Imi pare rau... sopteste, inca privind podeaua cu hanoracul strans la piept.
— Pentru ca iti pare rau? o intreb iritat, si jur ca m-am impusca singur in cap pentru ca am speriat-o.
Mai intai l-as impusca pe Trisant totusi.
— Pentru ca l-am ascultat...
Oftez si ma apropii de ea, suficient de aproape cat pentru un sarut. Insa nu o sarut, cu toate ca vreau.
Urasc ca nu ma priveste pentru ca vreau sa ii vad ochii albastrii; sa ii simt pupilele cautandu-le disperate pe ale mele; si apoi, cand le gaseste, sa le vad cum se dilata.
— Uita-te la mine, ii ordon scurt, si rece, si jur ca mi-as trage un glont in cap.
Nu o face, si scutura din cap.
Imi asez un deget sub barbia ei si i-o ridic usor, astfel incat ochii ei rosii si plini de lacrimi sa ii priveasca pe ai mei, albastrii, plini de frica.
— Orice ti-o fii zis Trisant sunt doar prostii, si minciuni, pricepi ce-ti zic?
Da din cap.
Imi mut degetul peste maxilarul ei, si ii cuprind obrazul in palma, tragand-o cu cealalta mana de solduri mai aproape de mine.
— Te iubesc, da? Trisant poa' sa se duca dracu'. Toti pot sa se duca dracu'; rand pe rand sau deodata.
Imi cobor gura aproape de a ei, si apas un sarut cast pe buzele ei pline.
— Nici Diavolul in sine nu poate sa te ia de langa mine, soptesc in locul unde am sarutat-o. Si as muri mandru sa stiu ca tu vei traii in locul meu.
O mai sarut odata. Si inca o data. Si inca o data. Pentru ca vreau sa stie ca sunt aici; ca nu plec nicaieri; ca stau cu ea pana cand imi voi da ultima respiratia, si ca o voi proteja pana cand ma va lua dracu' pe mine.