Joc cu dragostea la risc

Capitolul 13

                    

Iar luni! Îmi place școala, dar nu cu noul meu prieten care era proful de engleză. Îmi era greu să merg la liceu, știind că nu îl pot îmbrățișa, știind că  nu îl pot săruta, că nu ma poate strânge în brațe. Și oare și lui îi va fi la fel de greu, oare și el se întristează la gândul acesta?! Mă întreb și primesc deja mesaj.

-Acum nu ești lângă mine, cea mai tristă dimineață! Măcar zâmbești ca în prima zi din acest weekend petrecut cu mine?

-Acum când am văzut mesajul de la tine, da! Zâmbetul ăla tâmp, îl știi ?

-Cum aș putea uita zâmbetul tău?! Mi-e dor de tine deja!

-Și mie, dar de azi suntem iar "Domnișoară Moon" și "Domnule Jacob" da? 

-Îmi va fi greu, însă promit să-mi stăpânesc dorința de a te săruta. Ai grijă să te îmbraci bine, e frig afară.

-Ce grijuliu ești, te iubesc!

    Mă ridic din pat și mă îndrept spre baie. Fac un duș apoi mă îmbrac mai gros, așa cum a zis Jacob. Îmi place când e grijuliu cu mine, mereu am visat la un prieten ca el, păcat, totuși, că nu este el Christian, așa nu trebuia să ne ascundem de nimeni și probabil aș fi fost cea mai fericită. Dar promit să îl iubesc pe Jacob exact așa cum l-am primit! Cobor și îmi fac o ciocolată caldă înainte să plec.

-Bună dimineața! Spun cu zâmbetul pe buze, dar asta nu pentru că îmi trecuse supărarea, ci pentru că nu îmi mai doream să mă cert cu ea. Va realiza singură că poate fi fericită doar cu mine și Ann în momentul în care va vedea că relația dintre noi se răcește și atunci va regreta. Sunt convinsă de asta! Și vreau să regrete, vreau să fie la fel de rănită ca și mine, vreau să simtă cum e să nu mai ai nimic și asta pentru că îmi doresc să conștientizeze că doar noi putem fi totul.

-Neața scumpa mea! Ești mai bine?

-Da! Spun în timp ce îmi pregăteam ciocolata caldă.

-Ai planuri diseară? Voiam să pregătesc o cină în familie.

    A realizat și ea că suntem totuși o familie și s-a gândit să luăm cina împreună?

-Probabil va interveni ceva, dar voi amâna. Luăm cina în familie! Spun hotărâtă în timp ce beau din ciocolata caldă.

                        ***

-Sofia! Strigă Christian, apropiindu-se cu pași mari și îmbrățișându-mă. 

Oh, sper că nu e Jacob pe aici.

-Bună Chris! Ce faci? 

-La școală, din păcate, bine măcar că ești în aceeași școală cu mine. Am ceva pentru tine și scoate iar o ciocolată din geantă .

-O altă ciocolată? Serios, cât de drăguț!

-Meriți, ești mai dulce decât o ciocolată, dar atât pot face și mă sărută pe obraz.

    Oh nu, acum trebuia să își facă gelosul apariția. Îmi spun și deja vedeam cu se înroșește la față. Îmi era frică sincer, frică că s-ar putea apropia și să facă crize pe aici, însă mă liniștesc când ăl văd că se întoarce și pleacă. Știam însă că nu e probabil prea fericit și nici prea mândru de mine. Nu am totuși eu vreo vină, și el ar trebui să înțeleagă asta. Ar trebui să trateze asta cu mai mult calm, să fie mai înțelegător, mai matur! 

-Știi, aș vrea să te întreb ceva! De fapt, vreau să te întreb încă de când am ieșit în acea seară care nu s-a terminat așa cum speram eu.  Te plac Sofia și aș fi fericit dacă ai accepta să fim împreună.