Joc cu dragostea la risc

Capitolul 24

                  

Perspectiva Sofiei

Băiatul acela îmi părea foarte cunoscut. Nu știam de unde să îl iau, însă. Din momentul în care m-am lovit de acel el, Jacob mi se pare foarte neliniștit. Nu știam dacă se gândea la plecarea surorii lui sau dacă face iar faze din gelozie.

"Everytime we touch" este melodia pe care am ascultat-o împreună și acum răsuna puternic în sală. Jacob îmi întinde la fel de emoționat mâna, invitându-mă la dans, dar de această dată și Bella împreună cu Alex și Annabelle cu Eduard ne urmează. Cei mici erau atracția serii. Începători, stângaci, cei doi copiau fiecare mișcare a noastră. Pe lângă faptul că se asortau perfect, mai erau și frumoși împreună. Amuzată, dar continuând să dansez cu iubitul meu pe cea mai frumoasă melodie, îl observ pășind pe ringul de dans și pe tipul în care m-am izbit, alături de o șatenă. În momentul în care Jacob îi observă prezenta, mă strânge mai tare de șold și tresar:

-Îmi pare rău, nu am vrut! Sărutându-mă scurt. Melodia se termină, însă Annabelle și Eduard rămân pe ring, în timp ce Bella și Alex se îndreptă spre locurile lor.

-Merg până la baie! mă scuz și îi zâmbesc scurt.

***

Când ies aranjându-mi rochia, mă întâlnesc cu acel băiat care mi se adresează cu zâmbetul pe buze.

-Sofia?

-Da, ne cunoaștem cumva?

-Sunt Denis, din Franța, nu îți mai amintești de mine?

-Denis! Spun și îl îmbrățișez. Eram sigură că te cunosc de undeva, dar nu știam de unde să te iau! Ce faci aici?

-M-am mutat aici cu mama la sora ei după ce tatăl meu a decedat.

-Da, îmi pare rău! Aș fi vrut să fiu lângă tine în acele momente.

-Chiar nu e nicio problemă. Așa e viața!

Și imediat apare Jacob care îl împinge în forță, încleștându-și pumnul gata să îl folosească. Da, s-a dezlănțuit! Și deși nervos, aștepta parcă să îl opresc, să îl liniștesc cu orice atingere și [...] am făcut asta. Îmi așez mâna pe brațul său și îi strig calm numele, moment în care mușchii i se relaxează. Am acest efect asupra lui și sunt poate cea mai fericită că el se liniștește de dragul meu!

-Explică-mi! Întorcându-și privirea spre mine, rugător. Te rog, explică!

-Denis, el este iubitul meu îndrăgostit și gelos, Jacob. Iar Denis îi întinde prietenește mâna. Jacob, el e un prieten din Franța. Asta îl convinge într-un final pe iubitul meu să îi întindă mâna la rândul său.

Noi plecăm, ne mai vedem?

-Sigur Sofia, o seară frumoasă și un nou an plin de împliniri.

-La fel, mulțumim! trăgându-l pe Jacob afară din restaurant.

-Ce se întâmplă cu tine de tot reacționezi așa?

-Nu vreau să te pierd Sofia! Cred că m-am gândit pentru câteva secunde că tot o întâmplare a fost și la noi. Și am crezut că ai putea oricând să te îndrăgostești de altcineva.

-Nu, nu e posibil să se întâmple așa ceva! Te iubesc și am, așadar, ochi doar pentru tine. Crezi că nu am observat cum mă privesc bărbații din încăpere? Și el ridică din umeri nesigur. I-am observat Jacob, însă eu am deja băiatul meu. Și da, știu că nu ești perfect, dar nu e nimeni. Și prefer să nu caut calități în ceilalți și nici defecte la tine. Te iubesc cum ești și pentru ceea ce ești!