Scrisoarea 1

519 62 7
                                    

Harry.

"Bună, iubito! Uite că îmi încep metoda, probabil ţi-a zis mama de ea, dar dacă nu a făcut-o, te rog să nu te sperii că ai o scrisoare de dragoste de la un schizofrenic.

      Dacă ai stii cât de dor îmi e de tine, cât mi-aș dori să fi aici în braţele mele și să-ţi șoptesc la ureche că te iubesc, iar tu să te înfiori ca de fiecare dată.

       Îmi pare rău că nu ţi-am zis, iubito! Îmi era teamă că mă vei părăsi și nu voi mai putea fi lângă tine măcar puţinul timp în care mai stăteam afară. Și acum îmi e teamă că după ce ai aflat de asta, toată dragostea ta s-a evaporat.

      Mama mi-a spus că încă mă iubești. Crede-mă că și eu te iubesc, mai mult decât crezi, iar dorul m-a făcut să-mi dau seama că nu pot trăi fără tine.

      Am plecat pentru binele tău, prinţesă. Sunt egoist că îmi doresc să mă iubești doar pe mine, dar, chiar așa de egoist cum sunt, vreau să ai o familie fericită, cu un copil la fel de perfect ca tine, cu un soţ care să nu fie bolnav. Să ai viaţa pe care o meriţi, iubire!

      Vreau să te mai rog să nu vi aici, vom comunica așa, prin scrisori. E prea periculos aici și nu ști cum va reuși unul dintre bolnavi să scape și să te înjunghie sau mai știu eu ce.

       Nu vreau să vorbim nici la telefon pentru că o dată ce îţi aud vocea, mă voi întrista mai rău, voi suferi și voi plânge. Dacă tu mă iubești, cred că vei face la fel. E mai bine așa pentru amândoi.

       Nu știu dacă trimiterea scrisorilor este un lucru, dar vreau un mod în care să te ţin aproape, măcar să vorbim. Și, din nou, cel egoist! Îmi pare rău!

       Te iubesc din tot sufletul meu, prinţesă! Ești inima și sufletul meu, persoana pentru care mi-aș da viaţa. Te iubesc și mor de dorul tău și de momentele când te aveam lângă mine. Prinţesa mea!"

     Împachetez foaia cu scrisoarea băgând-o îl plic. După ce-mi scriu și numele, încep să strig la gardianul ce stă de pază.

-Ce vrei? se răstește.

-Te rog, trimite asta la adresa de pe plic. Te rog! ma milogesc de el întinzându-i plicul.

       Îl ia și-și mijește ochii la mica scrisoare.

-Cine e?

-Fata pe care o iubesc! un mic zâmbet îi apare pe faţă făcându-mă și pe mine să zâmbesc. O să o faci? întreb plin de speranţă.

-Sigur, puștiule! zâmbește scurt. Orice pentru dragoste, adaugă.

---------------------
Bună seara, dragilor!

Prima scrisoare. Ce părere aveţi?

Cine vrea dedicaţie?

Katherine L.

Scrisori schizofreniceWaar verhalen tot leven komen. Ontdek het nu