Scrisori schizofrenice

Scrisoarea 7

Harry.

"Bună, îngerașul meu!

O lună, o lună tâmpită de când nu mai știu nimic de tine. Adică știu, mama îmi spune tot, dar vreau să zic că nu mai știu nimic de la tine. Îmi doresc să te am aici, lângă mine, înţelegi? Cred că și tu ai vrea asta dacă nu ar fi boala asta nesuferită.

Vreau să te sărut, să te am pentru mine, vreau să facem dragoste, să avem un copilaș al nostru, o casă mare, să fim fericiţi. O familie fericită, iubito, dar, din păcate, asta nu o să se întâmple.

Vezi, ai grijă ca viitorul tău copil să nu ia droguri. Ști că și eu făceam asta înainte să te cunosc și fix asta m-a aduc aici. Eu am avut un înger care m-a îndrumat spre bine, dar a fost prea târziu.

Regret că am făcut-o, regret că din cauza lor am ajuns să fim așa departe unul de altul. Știu că inimile sunt încă împreună, dar trupurile nu. Te vreau aici cu mine, iubito!

Imediat ce vei primi scrisoarea vei observa că nu e primită de la poștași, o voi ruga pe mama să o facă, bine? Am impresia că tu nici măcar nu citești scrisorile pentru că nu le primești. Vreau ca tu să le primești, iubito! Să le citești și să-mi răspunzi. Acum, sunt sigur, că e un obstacol care se opune, dar nu va mai exista.

Te iubesc mult!"

-Asta e, dragule? vocea suavă a mamei se aude clar din spatele meu.

-Da, spun și aprob din cap. I-o dai, bine?

-Normal, dragule!

-----------------
Gata și scrisoarea 7. Ce ati făcut la simulare? Eu nu stiu daca iau mai mult de 8, dar merg cu Dumnezeu înainte.

In pana mea, a fost grea si stai ca maine vine la mate. Dumnezeu mă uraste.

V-am pus scrisoarea pentru a va mai ridica moralul, dar nu cred ca e posibil o data ce ele sunt triste.

Ati vrea sa încep și din perspectiva ei?

Katherine L.