Dimineață Teju se trezi cu o durere de cap extrem de apăsătoare. Adormi plângând, ceea ce nu îi făcu bine. Cand deschise ochii observă că e singura in pat, insă putu să jure că adormi cu Malakai alaturi. Totuși credea că i se păru și se ridică somnoroasa din pat.
Iși luă pe ea niste haine si cobori la parter. Intra in bucătărie și privi uimită imaginea din fata ei. Bărbatul gătea și fredona o melodie. Ceea ce o făcu să izbucnească în râs, iar el își întoarse privirea si din neatenție se taie la un deget.
Scoase un țipăt, iar Tej il privi îngrijorată. Se apropie de el și îi luă mâna în a sa si dădu nemulțumită din cap. Lua un șervețel si ii șterse sângele apoi scoase dintr-un dulăpior trusa de prim ajutor. Dori sa ii dezinfecteze rana, însă bărbatul își trase mana.
— Ce e cu tine? Se va infecta.
— Doare, așa că mai bine fara.
Teju chicoti și îi luă din nou mâna și începu să îi dezinfecteze rana. Bărbatul gemea de durere, ceea ce îi dădea de înțeles că tăietură e destul de adâncă, asa că încerca să fie cat mai atentă și grijulie.
Când termină Malakai îi mulțumi. Apoi se întoarse la mâncarea pe care o făcea. Pe când Tej il opri.
— Nu e nevoie. Voi continua eu de aici. Bine?
— Te rog, nu ai idee cum sa faci astfel de mâncare. Deoarece nu cred că ai mai făcut ceva înafara de clătite.
— Poftim?
— Sunt sigur că nu știi să gătești. Mai ales că nu ai avut de la cine să înveți fiind orfană de mama.
Fata îl privi scârbită și ieși ca o furtuna din bucătărie. Nu mai dorea să fie alături de așa o persoană ca el. Care găsea în orice motiv să o umilească. Începu să plângă în pernă, iar gândul îi zbură la mama sa. Cea mai scumpă ființă pe care o avu alături. Totusi hotărî că ar trebui sa fie puternica, asa ca isi șterse lacrimile si cobori din nou la parter. Îl văzu pe Malakai și îl apuca de tricou.
— Tu! Ieși afară din această casă!
— Ce naiba?
— Ieși afara! Și i-ați și mâncarea cu tine.
El o privi un pic uimit, apoi reuși să înțeleagă ceea ce cauza acea reacție. Așa că încerca să se apropie de ea, însă ea îl opri.
— Pleacă!
— Ce se întâmplă aici?
Glasul lui White rasuna, iar cei doi s-au întors spre el. L-au privit preț de câteva secunde apoi s-au întors privindu-se unul pe altul.
— Am spus sa pleci din casa aceasta.
— Tej, ce ti-a mai făcut acest nenorocit?
— Spune-i să plece, te rog.
Cu aceste cuvinte Tej pleca de acolo și urcă în camera. Nu mai dorea să stea acolo atâta timp cât și Malakai se afla în acea încăpere.
Avea nevoie sa fie singura. Dorea să isi pună toate gândurile in ordine fara a avea de-a face cu prezenta acelui monstru. Scoase o fotografie din sertar și o analiza atent. Mama ei fu o femeie extrem de frumoasa, care avea o pasiune pentru numele un pic mai deosebite, insa de asta își si iubea numele, fiindcă el o lega de mama sa cel mai mult.
Auzi o bătaie în ușă, însă decise să o ignore. Nu avea nevoie de prezența nimănui. Văzu ușa cum se deschise, iar White intra privind-o trist.
— Stiu că te-a rănit, însă lasa-l să vorbească cu tine.
— E afara?
— Da, și așteaptă să îl lași înăuntru.
— Nu! Zii să plece. Nu vreau sa il văd.
White dădu din cap și ieși din cameră. Îi făcu semn lui Malakai, care îl urmă și înțelese că Teju nu dorea să vorbească cu el sub nici o forma.
— Uite, nu am idee ce i-ai spus, însă te rog, nu te mai lua de viața ei, deoarece nu ai nici cea mai mică idee prin ce a trecut.
— Însă care e povestea ei?
— Nu sunt eu în măsură să ți-o spun. Ea trebuie să o facă, nu eu.
El doar aprobă, apoi văzu cum cei doi copii vin la el imbratisandul. Sammy îi zâmbi lui White și își salută fratele, insă când nu o văzu pe Tej începu să își pună câteva semne de întrebare, iar când îi observă nervozitatea și neliniștea lui Malakai înțelese imediat că acesta e de vina pentru tot ceea ce se întâmplă. Așa că îl lua de mână și il trase intr-o parte.
— Unde e Tej?
Tăcere.
— Malakai, ce i-ai mai spus?
— I-am spus că e orfană de mama.
— Ești un idiot, pleca și îți cere scuze.
— Nu vrea sa mă asculte.
— Bine. Am sa vorbesc eu cu ea. Acum ar trebui sa plecam. Xenia a sunat spunând că mama a sosit.
El incuviinta, iar Sammy îi luă pe copii plecând, totusi nu înainte de a-si lua rămas bun de la White.
Ar fi dorit să își ia rămas bun și de la Tej, însă stia că în acel moment avea nevoie de odihnă și liniște, totusi știa că ziua următoare trebuia sa o revada, iar atunci speră că va putea sa-si împace prietena, iar Malakai va avea timp sa își găsească cuvintele pentru a-si cere scuze.
