Era în jurul orei patru dimineața, iar Teju încă nu putea dormi. Ceea ce se petrecu intre ea și Malakai pe plaja o dădu complet peste cap.
"Imediat cum se desprinse din sărut fata îl împinse de lângă ea, pe când Malakai doar o privea. Îi plăcea să o vadă furioasă, i se părea mult mai sexy așa. La acest gând zâmbi, pe când fata doar începu să țipe:
- Ești un idiot! Cum ai putut sa mă săruți când ai o logodnica?
- Tej, asculta, ceea ce s-a întâmplat...
- Da, da, Malakai, ceea ce s-a întâmplat a fost o greșeala. Acum du-ma acasă.
Malakai păru socat și surprins de cuvintele ei. El nu consideră acel sărut o greșeala, insă nu avea să îi spună nimic. Doar o urma spre mașină, apoi urcă la volan, cu ea in dreptul său."
Simțea că doar amintirea acelui sărut îi transmite fiori pe șira spinării. Asa că strânse mai tare perna la piept și începu să plângă. El avea o logodnica, iar ea era o proasta.
Ziua următoare părea mai mult o stafie. Avea cearcăne sub ochi iar fata îi era extrem de palidă, insă nu ii pasa. Își luă niste haine la întâmplare și pleca spre reședința familiei pentru care lucra. Nu îi venea să creadă că acum câteva luni fugea de la un loc de muncă la altul. Când ajunse în fața casei, observă mai multe mașini care stăteau parcate, iar câțiva oameni intrau și ieșeau pe poarta de fier.
Că de fiecare data fu întâlnită de cei doi copii, care imediat i-au oferit o îmbrățișare călduroasă.
- Hei, îngerași, ce se întâmpla aici?
- Bunica i-a chemat.
Fata îi privi un pic curioasa, deoarece nu le văzu niciodată bunica. Dori sa plece cu ei la etaj, însă auzi un glas care o opri:
- O doamne! Cine ești tu? Și cum o astfel de stafie ca tine îndrăznește să îmi atingă nepoții?
Fata privi femeia in roz, și înțelese imediat că e mama lui Malakai. Numai ea putea avea un caracter atât de nesuferit și tot odată asemănător cu al lui.
- Mama, ea e Tej, dadaca copiilor.
- O, atunci îmi pare rău, însă data viitoare sa nu mai arăți așa. Ești un pic înfricoșătoare.
- Bine, doamna.
Femeia in roz ii făcu un semn apoi o lasă să plece. Tej urcă urmată de copii, care îi povesteau entuziasmați cat de mult le e dor de grădiniță. Pe când ea doar zambea. Cei trei mergeau pe hol, iar Teju se împiedica și era cat pe ce sa cada, insă simți la timp doua brate care îi opresc căderea. Își ridică privirea și îl văzu pe Malakai care îi strângea ferm talia și îi zâmbea.
- Data viitoare fii mai atentă.
- Mulțumesc.
- Apropo, vreau și eu să îmi petrec timpul cu nepoții mei preferați.
- Unchiule suntem unicii tai nepoți.
Malakai le zâmbi sarmant apoi ii conduse spre camera lor. Tej se așeză pe pat, iar el i se alătura. Copii îi priveau fericiti pe când fata simți o durere apăsătoare in zona capului. Scoase un geamăt, iar copii au privit-o îngrijorați, împreună cu Malakai.
- Ești bine?
- E doar o migrena. Acum, copii, ce ați spune daca am privi niste desene apoi vom lua prânzul?
Blake și Kara au aprobat multumiti, apoi cu totii s-au făcut mai comozi, pe patul un pic cam mic pentru toți patru. Tej fiind destul de înghesuită.
În timpul desenului Malakai observă poziția inconfortabila in care se afla, așa că fără a ține cont că e logodit sau că ea va protesta, o luă în brațele sale.
- Nu te îngrijora, așa vei sta mai comod.
Fata inghiti în sec și rămase așa. În acea poziție îi putea auzi inima, care bătea ritmic și părea o muzica pentru urechile ei. Așa că isi lăsă capul pe pieptul lui, iar el zâmbi. Dori sa îi mângâie fața, însă imediat își îndepărtă mâna. Fata ardea.
- Tej, ai febră.
- Ba nu, așa sunt eu mai fierbinte.
- Ești amuzanta, însă ar trebui sa te adresezi unui doctor.
Fata doar se prefăcu că nu aude și își lăsă la loc capul. Auzi copii chicotind, insă decise să nu atragă atenția. Se simțea prea bine în acel moment. Uitând pentru câteva momente că acel bărbat e cel care cu ceva timp in urma ii cauza extrem de multa durere. Pe când el doar se delecta cu placerea pe care i-o transmite corpul ei lipit de al lui.
- Malakai, babe, ce se întâmpla aici? De ce o îmbrățișezi pe ea?
Imediat fata se îndepărtă, iar el se ridică din pat. Tina îi privea cu ura, iar el doar îi oferi o privire rece și indiferenta.
- Nu te interesează pe cine îmbrățișez sau nu, cred că știi de ce mă căsătoresc cu tine, da?
Teju privea speriata scena, așa că își luă rămas bun de la copii și ieși neobservată din cameră. Pe hol o întâlni pe Xenia, așa că îi spuse că se grăbește, apoi pleca rapid din
casa.
- Tej, nu pleca, Teju!
Fata doar isi șterse lacrimile și pleca înainte. Brusc o durere apăsătoare își făcu apariția, iar ea se opri. Malakai se apropie de ea, apoi văzu cum fata se prăbușește în brațele sale.
