C A P I T O L U L 36
E M M A
"Se spune că orice persoană
merită o a doua șansă. Eu
cred exact contrariul."
— Talia?
— Nu, Sfântul Petru, își dă ochii peste cap plictisită. De prea mult timp te aștept la poarta raiului, dar te încăpățânezi să eviți moartea, așa că m-am gândit să vin să te iau personal.
Face o pauză scurtă. Arată jalnic, comparativ cu ultima dată când drumurile noastre s-au intersectat.
— Te credeam mai deșteaptă, sincer. Știi ce, nici măcar până la momentul actual nu am reușit să îmi dau seama ce vede Qwin la tine. Cred că te acceptă din milă.
Mă analizează curioasă, în timp ce isi lipește spatele de perete. Cătușele nu îi oferă prea mult spațiu, sunt foarte strânse și o cam forțează să rămână în aceeași poziție. Nu mai știam nimic de ea, încă de când Qwin a fost capturat. Din ce am înțeles, a fugit imediat după, dar nu știu dacă alături de vampirii din tabăra cealaltă sau de ei.
— Ce cauți aici? o întreb, începând să scotocesc prin geanta care fusese lăsată pe respectivul scaun.
Are înăuntru seringi cu verbină, multe dintre ele goale și o frânghie lungă. Ce se întâmplă în casa asta?
— O poveste foarte interesantă, deci m-am plictisit atât de rău să mă ascund de vampirii care mă vânează, așa că m-am gândit să stau aici o perioadă. Nu e o idee excelentă? Mai ales că am parte de niște condiții cum nu întâlnești oriunde, râde forțat și agită lanțul cu care este legată, făcând să se audă exact sunetul pe care îl auzeam eu din cameră.
— Qwin te-a adus? De ce?
— S-a plictisit de tine și se gândea să se înlocuiască. Surpriză!
— N-am chef de sarcasmul tău.
— Nici eu de fața ta.
Oftez. Știam că nu este o persoană tocmai înțelegătoare, dar faptul că nu cooperează mă scoate din minți. Ce urmărește Qwin, de a ales să o aducă aici, dintre toate locurile?
— Dacă tot ești aici, desfă-mi astea. Mă dor încheieturile atât de rău încât nici un masaj de trei zile nu ar putea să le repare.
Mă apropii suficient de mult cât să pot atinge materialul dur al lanțului. Are răni destul de adânci și sunt mai mult ca sigură că o să dureze mult să se vindece. Îmi amintesc involuntar de orele pe care le-am petrecut agonizând, având mintea controlată la propriu de pofta de sânge. M-am simțit neputincioasă atunci. Eram atât de revoltată pe toată lumea, dar mai ales pe Qwin, care a crezut că aș putea să rămân în toate mințile, cu toate că foamea mă controla în totalitate.
Pentru câteva secunde, văd pe chipul ei convingerea că o să fie liberă, mai ales când mă prefac că studiez modul în care sunt prinse. Dar trece rapid, când îl las sa cadă înapoi pe podea cu un zgomot puternic. Spune ceva în italiană și sigur nu sunt lucruri de bine, dar chiar nu mă afectează cu nimic. Nu merită mila mea sau a nimănui după tot ce a făcut. Și-a ales singură destinul.
— Desfă-le singură.
Se spune că orice persoană merită o a doua șansă. Eu cred exact contrariul. Pentru că dacă ar fi fost demnă de încredere, nu ar mai fi irosit-o pe prima.
