Capitolul 8: "Mereu o bucurie să te revăd"

1K 82 47
                                    

C A P I T O L U L 8

E M M A

"Aspectul nu mai contează
la fel de mult atunci când 
ajungi să îi cunoști sufletul."


Nu mă simt ciudat pentru faptul că Shawn a avut o reacție neobișnuită în urmă cu câteva secunde, având în vedere faptul că mai avea puțin și mă arunca la propriu din mașină. Nici măcar nu vreau să mă gândesc la acest lucru, eram ușurată că pot merge să mă închid în cameră pentru o perioadă îndelungată. Ci pentru că mama tocmai m-a anunțat că o să aibe loc o cină la care vor participa toți cunoscuții și membrii familiei. Nu este o idee de viitor sau una discutată la prânz, ci un lucru care o să se întâmple diseară. Adică peste aproximativ trei ore.

Se presupune că ar trebui să sărbătorim astfel întoarcerea mea, pentru că sunt bine și sănătoasă, dar și începutul unei perioade care se presupune a fi una foarte prosperă. Prostii. Toată lumea cred că realizează că nu are niciun sens, dar ar face orice să scape de atmosfera din casă. Toți arată de parcă participa zilnic la câte o înmormântare. În plus, din câte am auzit, unchiul Xander a venit cu ideea, de aceea continui să cred că urmărește ceva.

Amiaza mea nu a decurs exact așa cum îmi imaginam. Atunci când am plecat de acasă, mi se părea o idee bună să am parte de antrenament, am nevoie de el. Era o modalitate bună prin care puteam să îi demonstrez și lui că nu mai sunt aceeași fată din trecut, subestimată de toți și neștiutoare în luarea deciziilor. Doar că, am continuat să mă tot gândesc la acest lucru și să analizez, ca să ajung la concluzia că este inutil. Nu o să mai am vreo legătură cu Qwin, chiar dacă Gabriel încă dă târcoale prin oraș.

În plus, dacă stau să îmi amintesc bine, ultima oară când am încercat să mă antrenez, am ajuns să mă îmbăt și să mă sărut cu cel care îmi era de fapt dușman. Deci nu ar trebui să fiu judecată pentru că m-am răzgândit. Mi-ar fi fost oricum imposibil să îi mărturisesc și lui Shawn motivul pentru care m-am simțit atât de neplăcut când am intrat în acea sală. Amintirile respectivului eveniment din trecut mi-au revenit în minte toate deodată, aducând cu ele un amalgam de sentimente contradictorii.

Nu știu cum aș putea vreodată să spun cuiva despre relația pe care am avut-o cu Qwin. De aceea am preferat să mint despre el în totalitate, ca doar câteva persoane să cunoaștem liderul vampirilor cu adevărat. M-am simțit ciudat când încercasem să îi povestesc lui Shawn ce s-a întâmplat după ce mi-am pierdut memoria, mă simțeam de parcă ofeream informații prețioase unor oameni care nu își doresc altceva decât să îi exploateze slăbiciunile.

Nu că m-ar interesa prea tare persoana lui. Intenția mea era doar să protejez fărâma de încredere care mi-a fost acordată atunci când mi-au fost împărtășite toate acele informații, indiferent cât de adevărate ar fi ele. Ce reacție ar avea toată lumea când i-ar afla adevărata vârstă? S-ar mai teme vampirii de el, știind că nu este genul de conducător care taie și spânzură după bunul plac? O să mai dorm eu la noapte dacă nu îmi adresez toate aceste întrebări?

  — Mie mi se pare o idee bună, oricum abia ce te-am văzut zilele astea și mai mereu ești atât de încordată. Te înțeleg, probabil ai trecut prin multe în ultimul timp, dar nu este o scuză ca să îmi refuzi invitația la spa, mormăie Kayla, încă stând în fața dulapului.

Se străduiește de mai mult de zece minute să își găsească o rochie potrivită, care să fie mai frumoasă decât cea aleasă de sora ei, ca să o poarte diseară. Pentru că da, evenimentul de care cred că a auzit întreg orașul o să cuprindă tot tacâmul. De la haine elegante, la tot felul de mâncăruri de care nici măcar nu am auzit și muzică plictisitoare.

Vampirium III: Știu că încă mă iubești Where stories live. Discover now