Lasă-mă să te iubesc

5. Eden vs Elvis Presley

Îmi este atât de cald. Parcă încălzirea globală ar fi în camera asta. Alung de pe mine lenjeria și încerc să îmi mișc picioarele, dar nu pot.
Ce e asta?

Îmi deschid ochii și clipesc des de câteva ori și văd o mutră mult cunoscută mie la câțiva centimetri de fața mea. Asta e imposibil. Și acum pot să îmi dau seama că pieptul lui a fost perna mea, iar brațele și picioarele sale îi sunt agățate de mine precum o viță de vie. Și eu acum cum mă mișc?

O mână de-a mea încă se află pe abdomenul său. Este vizibil relaxat și îi pot simți bătăile inimii sub capul meu. Doarme atât de adânc și pare atât de frumos. Tânăr și seducător. Un bărbat de succes și dorit de orice femeie. Și eu dorm pe el. Ciudată situație. Mă întreb câte femei au fost în patul lui până acum? Dar oare ce a făcut aseară? Știu că a venit târziu. Dar după incidentul din baie, nu ne-am mai vorbit.

Mi-am ridicat mâna și am început să îi trasez conturul feței. De le frunte, care părea atât de plată fără micile cute de la nervi, spre năsucul mic și fin, apoi buzele întredeschise, roz și cărnoase. Are pleoapele închise, deși îmi doresc atât de mult să mă pierd în strălucitoare ochilor săi. Parcă ar fi un zeu coborât pe pământ sau o sculptură de-a lui Michelangelo. Miroase a parfumul ce a început să îmi placă din ce în ce mai mult, un parfum dulce și seducător. Aerul pe care îl expiră îmi lovește fața și mă înfioară.

În timp ce îi analizam fața, un zâmbet strâmb i-a acoperit chipul și mi-am dat seamă că am fost prinsă cu mâța în sac. Urma să se trezească în orice moment iar eu încă îmi mai țineam mâna pe obrazul lui. A început să se întindă precum un motan leneș și și-a deschis ochii. Practic am împietrit și teoretic m-am pierdut în culoarea lor.

-Ce faci, pisoiaș? mă întreabă râzând.

Am început să mă fâstâcesc și să caut o explicație cât se poate de credibilă. Oare chiar aveam una? Chiar trebuie să îmi pun capul la contribuție așa de dimineață? Ce o să îi spun acum, că îl mângâiam sau analizam?

-Ăăă.... Aveai o... muscă pe față. Da, exact asta, mă bâlbâi și zâmbesc vinovat depărtându-mă de el.

Doar zâmbește mai mult și se ridică de pe pat. Cu pași eleganți, intră în baie și rămâne o perioadă de timp. Acum pot să respir și să mă duc să mă schimb. Mai întâi aranjez patul după care mă îndrept spre dressing. Aleg niște blugi scurți și un maiou mulat. Port niște sandale cu bretele până la gleznă și câteva brățări pe mâna stângă.

Acum trebuia să aștept să iasă maimuțoiul de la baie ca să intru eu. Dacă în 5 minute nu se deschide ușa, mă duc în baia amorezilor. Și uite-l cum iese cu un prosop în jurul mijlocului. Picături de apă se scurgeau pe pieptul său lipsit de păr. Și eu mă holbam la frumusețea sa. Ar trebui să încetez.

-Baia e liberă... sparge el liniștea.

Murmur un "Mulțumesc" și mă retrag în baie. Deși aburul fierbinte plutește în încăpere și te moleşeşte, mi-am aruncat pe față puțină apă rece, pentru a mă trezi mai bine. Oare ce crede el că am făcut când m-am trezit? Întrebare asta nu îmi dă pace. Poate mă crede o ușuratică care sare în brațele primului bărbat bogat pe care îl întâlnește. Dar nu sunt așa. Am niște standarde înalte.

Stăteam sprijinită de marginea căzii cu picioare aurii și în formă de labe de leopard. Îmi place apartamentul, dar totuși, mai trebuie aranjat ici-colo. Nu ar strica niște aranjamente florale sau o menajeră. Apartamentul este mare și nu putem să facem numai noi, fetele curat. Din câte am înțeles, Nick trebuie să se întoarcă la firmă și Eden va pleca cu Sam în LA. Ce bine de ei. O să rămân singură, într-un oraș pe care abia am început să îl cunosc. O bătaie la ușă îmi atrage atenția și mă ridic de pe marginea căzii. Îmi dau părul pe spate și deschid ușa. Un Nick îmbrăcat în costum și cămașă părea îngrijorat. Oare eram palidă sau visam? Știu că nu arăt foarte bine, dar ce îi pasă lui?