Lasă-mă să te iubesc

19. Miss you

~Nick P.O.V. ~

La dracu'! Ce am făcut? Eu și gura mea mare. Nu puteam să mă abțin și să nu o rănesc? Off, iubita mea, cum de mă suporți așa stricat cum sunt? Eu îmi bat joc de tine, iar tu reușești să îmi pui mereu bețe în roate și să mă faci să îmi regret anumite decizii. Cum ar fii acum. Urăsc faptul că te-am făcut să suferi. Mă urăsc pentru că nu sunt în stare să am grijă de tine. Mă detest pentru simplul motiv că acum nu ești în brațele mele. Dar nici nu mi te pot imagina lângă altcineva în afară de mine. Sunt prea egoist ca să renunț la tine.

Dar nu mai pot să dau timpul înapoi și să îmi schimb felul în care am acționat. Mă întreb ce e oare acum în sufletul tău sau dacă mă urăști. Nu am făcut asta intenționat. Primul lucru ce mi-a venit în minte a fost ca tu să nu te simți jenată și să dormi cât mai comod, dar cuvintele usturătoare ce mi le-ai adresat pe un ton jalnic, au pătruns în inima mea mai ceva ca niște săgeți. Iar faptul că reacția mea ți-a spus clar ce fel de om sunt, nu se justifică. Asta am simțit atunci, cum lumea îmi pică în cap. Dacă erai și tu puțin mai înțelegătoare, poate că acum nu ne mai aflam în situația asta: eu cu o sticlă de Jack Daniels în mână și tu în altă cameră.

Problema este că nu știu ce să fac, cum să te readuc din nou la mine. Nici lichidul tare ce mă ustură pe gât nu îmi e de folos! Parcă toate vor să se întoarcă împotriva mea. Chiar și băutura, care până acum mă ajuta, nu îmi mai este de ajutor. Este la fel de inutila ca statul meu pe pat și nefăcând nimic. Trebuie neapărat să mă gândesc la ceva. Dar capul parcă îmi pocnește de durere, și asta cu siguranță că nu de la cele câteva guri pe care le-am luat.

Tu ești vinovată, iubito! Tu fiindcă mi-ai intrat pe sub piele și m-ai sedus cu inocența ta. Ești vinovată mai ales fiindcă mi-ai intrat în cap și în inimă. Nu mi te pot scoate. Ești mai puternică ca un drog, iar eu sunt dependent de tine, de tot ce ține de tine. De la râsul tău contagios, până la roșeața din obraji și vorbele tale ce sunt sunete angelice pentru auzul meu. Iubito, de declar vinovată pentru simplul fapt că am început să te venerez mai ceva ca o fană One Direction.

Dar o idee a naibii de strălucită îmi trece prin minte și nici nu ma gândesc de două ori la ea când mă ridic din pat și ies tiptil din casă, precum in infractor. Momente de acum câțiva ani îmi reapar în minte, dar gândul că o fac pentru Lin le face să dispară.

-Bună, iubito, mi-ai dus dorul, îmi întreb iubirea când o văd în garaj.

A doua mea mare iubită a fost și este Coco, motorul meu negru. Dacă Lin are o pasiune cu mașinile puternice, și eu am o obsesie legată de motoare. Dar de ceva vreme, cam de 2 ani, nu am mai urcat pe unul, deoarece îmi stârnește anumite amintiri din viață. Acum, nu asta este importat, ci faptul că neapărat trebuie să îmi cer iertare Lindei pentru că m-am purtat ca un sălbatic cu ea. Ce sper eu, este să mă ierte și să îmi mai dea o șansă.

Odată ce ajung în blocul cu pricina, dau buzna în apartament, trântind ușa de perete. Beznă și miros închis. La fel ca acum două săptămâni, când am venit aici tot din vina ei. Dar de data asta am venit cu alt scop, și acela de a face puțină ordine în viața mea. Vreau să mă despart de trecut odată și odată. Cred că a venit timpul să o iau de la început, dar de la 0. Fără să mă mai lege ceva de trecut sau de fosta. Simt cum inima urlă în mine de durere fiindcă fac asta, dar trebuie și este necesar. Atât pentru mine, cât și pentru Lin, fata ce și-a pus deja amprenta pe mine.

Însă, gândurile îmi sunt distrase de către soneria telefonului mobil, la care și răspund.

-Da? spun cu o voce tremurândă când văd numele pe ecran.