Lasă-mă să te iubesc

8. Răsfățata lu' tata

Necesitatea aerului s-a făcut prezentă în sărutul nostru, și ne-a obligat să ne despărțim. Credeam că o să ne luăm în brațe și că ne vom șopti unul altuia cuvinte frumoase printre respirați, care ne erau îngreunate. Dar no. Idiotul s-a dat câțiva pași în spate și și-a ridicat mâinile în aer. Ce are? Doar nu sunt un criminal în serie și am venit să îl omor, mai ales după ce primire am avut parte. Cred că a fost cel mai pasional sărut de care am avut parte până acum. Am simțit că plutesc în brațele lui calde și primitoare. Și-a întors capul și a strâns din ochi. Acum chiar sunt confuză.

-Te rog nu mă lovi... nu obrazul stâng.

Acum înțeleg unde bate. Doar pentru că a primit o palmă după o încercare eșuată de sărut, asta nu înseamnă că o să mai primească încă una. Am început să râd zgomotos și m-am îndreptat spre el, asta după pe m-am calmat, dar tot aveam zâmbetul pe buze, însă el a mai făcut câțiva pași înapoi până când s-a lipit de perete. Câțiva centimetri ne despart. Eu încă zâmbesc, iar el este speriat ca de bombe. M-am ridicat pe vârfuri și l-am pupat pe obraz, în loc de un normal "Noapte bună". Dar când am dat să plec m-a apucat de încheietura mâinii și m-a lipit cu totul de trupul său.

Erecția, puțin cam proeminentă era presată de feminitatea mea, precum și sânii ce erau lipiți de pieptul lui. Am scos un mic țipăt în apărarea mea iar el a început să zâmbească. Când îi văd rânjetul tâmp pe față îmi vine să îi trag una în mutră și să îi învinețesc fața aia a lui de model pentru Calvin Klein. Mi-am unit sprâncenele și m-am uitat în ochii lui. Acei ochii superbi și albaștri. Dacă ai mei sunt cu o tentă de verde, ai lui sunt pur și simplu albaștrii. Buzele aproape că ni se ating iar respirația lui o simt pe pielea gâtului. Dar momentul magic a fost întrerupt de către Diavol.

-Iacc.... oh, no, no. Atâta timp cât eu nu am voie, nici tu nu ai.

Încerc în apărarea momentului să spun ceva, dar ea ridică o mână și automat gura mi-i se închide. Are o mare putere asupra mea. Deși o iubesc din suflet, în astfel de situații îmi vine să o agăț de ultimul balcon de la Casa Albă și să îi dau drumul de acolo. Păcat că nu îl cunosc pe Obama, probabil m-ar fi ajutat, cred.

Râd mai subtil și îmi îngrop fața în pieptul lui Nick. Mirosul său și al parfumului mă face să înghit în sec și să închid ochii. Mai că îmi vine să mă culc, dar vocea dură a Samanthei mă obligă să mă desprind din îmbrățișare și să merg în camera ei, precum o adolescenta ce tocmai fusese prinsă de către tată cu iubitul ei.

-Înăuntru, domnișoară. O să ai parte de o mare morală în seara asta și vezi că ești pedepsită.

Exact ca un părinte stă lângă ușă și bate din pivior nervoasă, iar din când în când clatină din cap. Pare foarte serioasă și îi stă al naibii de bine în postura asta. O să îmi fie milă de viitorul meu nepot sau nepoată. Eu o ocolesc cu capul în pământ de rușine, iar ea face pași amenințători spre Nick. Săracul, privește ursoaica ce își apără puiul temător. Si mie mi-ar fi teamă de Sam în locul lui. Cui nu i-ar fii?

Zgârie mai rău ca un cangur, țipă mai rău ca un elefant, mușcă mai rău ca un chihuahua și mârâie mai rău ca un idiot ce vede o 'bunăciune' pe stradă și încearcă să o atragă. Într-un cuvânt e periculoasă tipa.

-Iar tu, domnișorule, spune și își îndreaptă degetul arătător spre vinovat, ai încurcat-o cu mine.

-F...fii blândă, femeie, îi spune și Nick.

-Blândă!? Sam își ridică sprâncenele și începe să râdă isteric, ca mai apoi să îl apuce pe sărăcuțul de idiot de ureche și să îl azvârle în cemera lui. Na de aici, spune și își scutură palmele.