Îngerul meu

Capitolul 19

Angel abia astepta sa se faca ora pranzului. In acel timp mai primi inca cateva mesaje si apeluri de la Alex. Insa nu avu curajul sa-i raspunda. Astepta parerea lui Amy dupa care ar fi putut lua o decizie. Desi nu ar fi vrut sa-si incalce promisiunea, trebuia sa vorbeasca si cu Alex.

Mai era doar o jumatate de ora pana la pauza, iar Angel parca fierbea. I se parea ca timpul sta in loc. Pentru prima oara simtea asa ceva. Si culmea era ca Brian nu avea dispozitie chiar in ziua in care ea avea nevoie de Amy.

Dupa o asteptare care parea nesfarsita pauza de masa sosi. Cele doua fete s-au retras intr-un loc unde sa poata discuta in liniste si fara sa fie auzite. Amy se simtea extrem de bine stiind ca Angel dorea ajutorul ei. Cele doua s-au asezat la o masa si au inceput sa discute. Prima care incepu discutia fu Angel.

-Amy, unde ai fost aseara?

-Am fost cu Luke la un picnic, iar apoi am ramas la o cabana inchiriata. Insa, de unde stii ca nu am fost acasa?

-Fiindca am dormit la voi.

-Ce?

-Ce-ar fi daca ti-as povesti tot de la inceput?

-Abia astept.

Angel incepu sa-i povesteasca toate intamplarile de seara trecuta. De la intalnirea ei cu Alex la noaptea alaturi de Aiden. Amy asculta cu sufletul la gura tot ce-i povestea Angel. Era asemenea unui copil mic care asculta povestile bunicii.

-Uau. A fost superb, insa de ce ai nevoie de ajutorul meu?

-Deoarece am primit mai multe mesaje de la Alex, in care imi spunea sa-l sun.

-Pai ce astepti? Suna si afla ce doreste.

-E o mica problema. I-am promis lui Aiden ca nu voi mai vorbi cu el. Am primis ca voi rupe toate legaturile.

-Of, suna. Crede-ma ca nu va afla. Doar nu faci nimic ilegal.

Angel zambi, apoi ii multumi ca a incurajat-o. Lua telefonul si il suna. Imediat glasul lui Alex rasuna in telefon.

-Alo, Angel ma bucur enorm ca m-ai sunat, am crezut ca nu mai vrei sa vorbesti cu mine.

-Nu, Alex, eram la cafenea, si nu am putut suna sau raspunde la mesaje.

-Inteleg, sper ca aseara nu ti-a facut nimic acel nenorocit, care ne-a stricat seara? Sa stii ca regret enorm tot ce s-a intamplat.

-Nu-i nimic grav.

-Ma bucur. Ce-ai spune daca ne-am putea intalni? Sa avem acea intalnire pe care nu am avut-o?

-Bine, insa cand?

-Azi nu sunt in oras. Ce ai spune de maine? Acelasi loc, aceeasi ora?

-Bine.

Dupa ce au terminat de vorbit, Angel ii povesti totul lui Amy. Se simti mai sigur ca ii spuse si ei. Cele doua nu mai discutara de mult atat de deschis. Parea ca de la un timp cele doua s-au distantat foarte mult. Insa nimic nu poate distanta o prietenie stransa. Faptul ca putea vorbi atat de liber cu Amy ii demonstra ca cele doua chiar au o relatie speciala. Nici nu au observat cand langa ele s-au asezat Brian si Aiden, care le priveau amuzati. Pana cand Aiden vorbi.

-Deci aici se ascund. Iar noi va cautam. Amy, am nevoie de o favoare. Poti sa mergi dupa Luke?

-De ce? Tu nu poti sa mergi? Stii ca educatoarea lor ma uraste.

Ce doi au ras, in timp ce Angel si Brian ii priveau suspiciosi. Brian o lua de umeri pe Angel si ii spuse la ureche: „Nu te ingrijora, umorul familiei Hall nu e de inteles." La acea remarca cei doi au inceput sa rada deasemenea. Pana Aiden ii opri.