Îngerul meu

Capitolul 27

Amy ramase socata. Nu-i venea sa creada cele auzite. Spera ca toate astea sa fie doar o gluma proasta, iar din clipa in clipa sa apara de undeva Angel si sa rada de ea. Insa adevarul era mult prea crud. Pleca rapid spre camera lui Aiden. El deja isi facea bagajele. Ea incerca sa-l opreasca. Dorea sa creada ca nu asta e finalul povestii.

-Aiden, hai sa nu plecam, voi merge si voi vorbi eu cu ea. Nu trebuie sa plecam.

-Unde plecam?

Vocea somnorasa a micutului rasuna. Cei doi l-au privit zambind, iar Amy il lua in brate.

-Nu plecam nicaieri.

-Ba da, plecam. Luke, iti faci bagajul fiindca tu si matusa Amy veniti in Canada in maxim o saptamana.

-Vine si mami cu noi?

-Nu, Luke, de data asta mami nu mai e cu noi.

Copilul pleca trist din camera, iar Amy pleca si ea. Trebuia sa vorbeasca cu Angel. Trebuia sa afle daca ea chiar nu tinea la Aiden. Il suna pe Brian care ramase deasemenea extrem de socat. Asa ca cei doi au hotarat ca trebuie sa vorbeasca cu ea, orice ar fi. Ajunsi in fata blocului urca rapid la apartamentul ei. Au profitat de faptul ca usa era deschisa si au intrat. Ea parea ca nici nu-i observa, era total absenta. Privea in gol. Pentru Amy nici nu mai conta. Era atat de nervoasa pe Angel. Dorea sa-i ceara explicatii, foarte multe explicatii. Nici macar nu putea intelege de ce il respinse pe Aiden. Stia mai bine ca oricine ca Angel avea sentimente pentru fratele ei. O zdruncina un pic pentru a o trezi din visare. Fata tresari speriata. Cand ii vazu pe cei doi inghiti in sec, deja stia de ce sunt acolo. Brusc se simti intimidata de prezenta lor. Iar privirea plina de venin a lui Amy ii confirma ca nu au venit doar la o cana de ceai. Asa ca incepu sa se pregateasca moral pentru ceea ce va urma. Prezeta celor doi nu o mai faceau sa se mai simta sigura de alegerea facuta.

-De ce ai facut asta?

-Ce am facut?

-Mi-ai distrus fratele.

-Nu am distrus pe nimeni, iar fratelui tau i-am spus numai si numai adevarul.

-Tu te auzi ce spui? Care adevar? Daca crezi ceea ce spui inseamna ca te minti singura. Nici macar nu-ti dai seama ce sentimente puternice ai pentru el. Acum doar te minti singura.

-Nu! De ce nu puteti intelege ca eu nu simt nimic. El pentru mine nu reprezinta nimic. Daca vrei pot sa-ti dau toata asta in scris. Acum te rog sa ma lasi si sa pleci. Chiar nu am nevoie de un scandal.

-Pana nu recunosti ca am dreptate nu plec!

-Gata! Ajunge! Intelege odata, Aiden nu a insemnat, nu inseamna si nici nu va insemna vreodata ceva pentru mine. Acum plecati din apartamentul meu!,

Amy isi privi socata prietena si ii spuse lui Brian:

-Hai sa plecam. Vad ca nu mai suntem bine veniti.

Brian o opri. Acum el avea ceva de spus. Dupa tot ceea ce facu Aiden pentru ea, acum il considera un nimeni. Barbatul incepu sa aplaude. Angel il privea nedumerita.

-Bravo! Bravo! Acum daca ai terminat spectacolul da-mi voie sa-ti spun eu ceva. Pe cine consideri tu un nimic? Pe Aiden, exact. Nu e cumva acelasi Aiden multumita cui stai in acest apartament? Nu e acelasi Aiden care te-a avertizat in legatura cu Alex? Nu e acelasi Aiden care nu a lasat sa fii violata? Nu e acelasi Aiden care a stat cu tine noptile ca sa nu ai cosmaruri? Nu mai e acelasi? Acum e un nimic? Daca tu crezi ca el e un nimic si nu inseamna nimic pentru tine atunci bine. Plecam! Insa tine minte vei regreta. Apropo, Aiden pleaca maine in Canada pentru totdeauna.

Cu aceste cuvinte cei doi au plecat. Angel abia acum realiza tot ce se intampla. Acum era cu adevarat derutata. Desi ar fi vrut sa uite de Aiden cuvintele lui Brian i se derulau in minte. Oare ea chiar nu simtea nimic pentru el? Pentru prima oara era mai confuza ca niciodata.

Aiden insa era cu adevarat distrus. Luke intreba de Angel, iar el nu stia ce sa-i raspunda. Suna un u, iar intr-o ora barbatul era la el. Avea destul de multe dosare la el.

-Deci, ai adus tot ce te-am rugat?

-Da. Insa nu inteleg ce vrei sa faci? De ce ai transfera atatia bani in contul unei simple fete?

-Of, Damon, nu ai intelege. Eu o iubesc. De asta fac acest lucru. Eu voi pleca, asa ca ii las banii pentru a avea grija de ea.

-Aiden, inteleg. Acum semneaza aici, iar totul va fi legalizat.

Aiden semna. Apoi mai vorbi un timp cu prietenul sau ca mai tarziu sa se desparta. Trebuiau sa isi faca valiza. Avea zborul planificat pe ziua urmatoare. Il durea sufletul sa plece. Insa nu avea alta obtiune. El avea sa-i respecte dorinta si sa plece. Toate astea doar pentru ca ea sa fie multumita. Tinea la Angel, iar asta il facea in stare de orice, doar ca ei s-ai fie bine. Incepu sa-si faca bagajul si sa aleaga lucrurile pe care le va lua cu el. Primul lucru pe care il lua fu fotografia lor. Cea mai reusita fotografie din viata lui. Fotografia fiind cea mai sincera dintre toate. Zambeau, indiferent de divergentele pe care le aveau. Iar acum desi divergentele vechi au disparut, altele noi si-au facut aparitia. Parea ca viata chiar nu il iubeste. De ce nu ar putea fi fericit, macar odata? De ce soarta il uraste? Oare chiar nu merita sa fie iubit sau pretuit? Merita sa primeasca iubire, insa o iubire din partea celei care ii lumineaza zilele. Cea pe care o considera viata sa. Dorea sa primeasca afectiune din partea ingerului sau. Inger care insa nu-l iubea, iar el murea pe dinauntru stiind ca Angel va ramne in inima lui mereu.