- A fost o incaierare zilele trecute. Intre biata victima si Justin Clouds.
- Justin Clouds .. asta nu e unul din cei mai renumiti dealeri de droguri ai orasului? intreaba Dylan privind usor incruntata spre imaginea terifianta.
- Ai dreptate! tresar imediat ce imi amintesc cateva detalii despre el.
- Iubito!
M-am intors si am dat de ochii negri ai iubitului meu si zambetul lui atat de inocent acum. L-am sarutat scurt dar totusi apasat si a vrut sa spuna ceva, dar nu l-am lasat.
- Buna dimineata iubire.
A zambit din nou detasat si usurat ca totul e in regula, apoi a salutat-o si pe colega noastra. A ramas tacut cat am continuat discutia cu preotul, apoi l-am pus in tema si pe el.
- Din cate stiu eu, omul nu e fraier si reuseste mereu sa se strecoare de la incaierarile cu politia, deci nu putem intra direct. Ne trebuie o acoperire.. Una din noi doua, continui dupa o pauza si ii arunc o privire lui Dylan care butona telefonul pe bancheta din spate.
- Stundento, tu te duci.
L-am privit pe Mathias, care a spus propozitia fara tragere de inima chiar daca a sunat cam nepoliticos. Si totusi in adancul meu, am suras pentru ca sotul meu tocmai mi-a luat apararea si a trimis-o pe ea in gaura de sarpe. Suras? Ce tot spun aici? Al naibii ardea focul placerii ca in iad! Exagerez?
- Am ajuns!
Vocea brunetului ma scoate din ganduri si ma face sa privesc pe fereastra. In dreapta noastra era o casa imensa care dadea impresia a fi construita din sticla. Am coborat, trantind prea tare portiera.
- Si acum? intreaba satena privind spre cladire cu mainile in sold.
- Vino aici! ii ordona Mathias iar ea se apropie automat.
I-a dat jacketa de piele jos si i-a spus sa isi ridice pantalonii, fundul sau ridicandu-se cu mult. I-a dat cu mana prin par obtinand o imagine mult mai rebela si apoi fara pic de rusine, a tras de topul ei, etalandu-i sanii, care acum erau jumatate pe afara.
Am facut ochii mari si buzele mi s-au deschis usor privind la scena din fata mea. Nu stiam ce ar trebui sa fac. Daca ziceam un singur cuvant, nu ma puteam abtine de la restul si faceam o scena .. trebuie sa fiu matura. E meseria mea. Dylan a zambit in felul ei inocent si copilaros, ceea ce m-a enervat si mai rau. Am strans din dinti cu toata forta, incercand sa evit pe cat posibil imaginea.
- Bun. Esti doar o curva in cautare de cea mai buna marfa.
- Sa fii convingatoare cu statutul tau!
Amandoi s-au intors spre mine cu o strafulgerare in privire, iar eu doar am ridicat mainile in semn de predare apoi m-am intors si m-am strambat ca un copil de cinci ani.
Ne-am ascuns dupa colt, iar Dylan a sunat la usa. Un barbat cu jumatate de metru mai inalt ca ea, de culoarea cafelei, a deschis cu o expresie dura. A privit in lung pana cand a vazut-o si si-a inaltat o spranceana.
- Pot sa te ajut copila?
- Nu, dar eu cu siguranta pot! spune Dylan lasciv si scoate o suma de bani din buzunar.
- Ai de gand sa-mi cumperi o minge noua cu banii aia?
- Nu merge .. trebuie sa fac ceva.
Mi-am scos bluza peste cap, ramanand in sutien si mi-am dat cu mainile prin par pana s-a asezat pe spate, apoi am iesit din ascunzatoare in asa fel incat sa para ca am venit de pe strada.
YOU ARE READING
Scoala de corectie[vol.III]
Romance- Ce i-ai facut? - Nimic. E fericita. Asa fericita ca nu isi aminteste de nimeni."