Razbunare

Capitolul 24

Alexa își mângâia burta zâmbind. Avea să aibă o mica prințesa. Ceea ce îi făcea inima sa tresalte de bucurie. Ajunsă acasă imediat cum zări bărbatul din fața ei îl lua intr-o îmbrățișare pe la spate. Simți cum se încordează însă imediat se relaxa.
- Adrian, voi avea o fetiță.
Imediat bărbatul se depărta, iar ea îl privi neantelegandu-i reacția. Însă când îi zări chipul pentru o secundă ingheta. În locul lui Adrian era Adam, care o privea cu o sclipire deosebita în ochi. Atunci fiind rândul lui să o ia în brațe. Fericirea pe care o simțea la auzul veștii, nu ar fi putut fi exprimată în cuvinte. Deoarece avea să aibă o fetiță cu femeia pe care o iubea cel mai tare pe acel pământ.
- Iubito, nu ai idee cat sunt de fericit. Voi avea o prințesă.
Desi ar mai fi dorit să stea langa el, alese sa il îndepărteze.
- Îmi pare rău sa te anunț, însă nu tu vei avea o fetiță ci eu și Adrian.
La auzul acelor cuvinte Adam luă o vaza de pe noptiera și o arunca în perete. Acea reacție o sperie pe fata, care tipa și se îndepărtă de el. Pe când acesta nu o lasă, apucand-o de umeri, oprind-o.
— De cate ori să îți spun că te iubesc și nu voi lăsa niciodată un alt bărbat să fie tată copilului meu? De cate ori?
— Lasa-ma! Nu e copilul tau!
— De ce ești atât de încăpățânată? De ce nu vrei sa îmi spui adevărul? Alexa...
— Ai o sotie.
— Nu! Nu am nici o sotie. Stau cu Angie doar din cauza copilului, in rest nimic. Înțelege, femeie, pe tine te iubesc.
Alexa incepu să plângă și îl lua intr-o îmbrățișare. Își dădea seama că el o iubește cu adevărat, însă nu dorea să o rănească pe Angie și copilul ei în nici un caz. Dori sa se indeparteze de el, însă Adam nu o lasă. Îmbrățișarea aceea însemna pentru el extrem de mult și nu avea de gând să o lase să îi scape. Își trecu mâna prin părul ei și își apropie buzele de fruntea ei unde plasa un sărut, ceea ce o făcu să simtă mii de fiori.
Își coborî privirea spre buzele ei, iar ea observă asta, simțind o dorința arzătoare înăuntru. Așa că își apropie buzele de ale lui, ceea ce îl făcu să înțeleagă că are tot dreptul să o sărute. Nu mai stătu mult pe gânduri și îi sărută buzele rozalii.
— Te iubesc, Alexa.
— Si eu.
La auzul acelor cuvinte bărbatul nu mai rezista și o lua pe sus începând sa o învârtă prin camera. Când o lăsă jos aceasta zâmbi fericita. In acel moment toată fericirea îi era concentrată pe el și viitorul copil, care începu să se miște. Așa că Alexa ii luă mâna în a ei și i-o plasa in zona unde se simțeau loviturile.
— Ce e, micuțo, ești fericită că tati e cu mami?
Copilul începu să lovească mai tare, iar Adam avea deja lacrimi în ochi. Se simțea cel mai fericit bărbat. Mai ales că nici atunci când simți mișcările copilului lui cu Angie nu simți o astfel de fericire. Însă acum se simțea mai mult decât fericit. Era alături de copilul și femeia pe care ii iubește. Însă își iubea și celălalt copil la fel de mult.
Ii lua mâna fetei în a lui și o trase după el pe canapea, apoi se așeză în dreapta ei.
— Fiica noastră va fi că și un înger.
— Știu, Adam, însă mi-aș fi dorit un fiu. Și doream sa il cheme Drew.
— Vom avea o prințesă. Așa că de un fiu ne putem ocupa mai târziu.
Alexa incepu sa rada, iar Adam se simțea extrem de bine știind că femeia pe care o iubea era fericită. In acel moment ambii uitând că există și altele persoane în povestea aceea.  Însă atunci nu ei contau, ci ei doi, așa că măcar pentru câteva ore doreau să lase la o parte întreaga lume.
— Știi, mă întreb cum ar fi fost viața mea daca nu te-as fi întâlnit.
— Ar fi fost mult mai frumoasa.
Adam îi plasa un deget pe buze, astfel oprind-o din vorbit.
— Shh... Să nu mai spui asta niciodată. Viața mea fara tine nu ar fi avut nici o culoare. Fiindcă iubirea pe care ți-o port mi-a colorat viața extrem de mult. Așa că nu spune astfel de prostii, da?
Fata incuviinta și își lăsă capul pe umărul lui. Pe când el îi plasa Saruturi scurte pe dosul palmei, zâmbind. Ea era fericirea lui. Iar el era fericirea ei.