Un carusel de sentimente - On hold

Capitolul 14

Din greseala am incurcat capitolele. Am postat capitolul 14 in loc de capitolul 13.

Gome :(((

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Doarme asa de frumos, isi spuse Victor, cand intra in dormitor si il gasi pe Yuri, dormind in patul sau, strangand la piept tigrul de plus. Barbatul ofta usor si il acoperi pe tanar cu patura, inainte sa intre in baie, inchizand usa dupa el. Daca te vei comporta asa cu el, o sa ajungi sa il pierzi definitiv, ii venira in minte cuvintele lui Marian, iar cenusiul gemu usor si se lipi de usa, lasandu-se sa alunece pana jos. Dupa cearta cu Yuri de la restaurant, Victor se urca in masina si porni spre garsoniera inchiriata a lui Valentin si Marian, gasindu-l doar pe moldovean acasa. Macar el e singurul din familie care nu ma judeca si gaseste o explicatie logica pentru tampenile pe care le fac, isi spuse Victor, inchizand ochii, iar lacrimile incepura sa ii alunece pe chip. Strangand din maxilar, cenusiul incerca sa se lupte cu durerea din piept, ce a simtit-o de cand a plecat de la restaurant, lasandu-l pe Yuri singur in urma lui. Exact ca atunci, ii sopti constinta, iar legenda rusa icni usor, dandu-si seama de greseala enorma ce a facut-o in acea seara.

- Nu merit pe nimeni, sopti Victor, deschizand ochii si se ridica cu greu de pe podea si incepu sa se dezbrace de haine. De ce naiba nu am murit atunci?! De ce? Marai barbatul, dandu-si jos hainele si le arunca cu ciuda in cosul de rufe. Daca eram mort, nu mai chinuiam pe nimeni cu comportamentul meu de rahat, mai spuse cenusiul si intra in dus, dand drumul la apa rece, dar nu stia de ce a facut acel lucru.

Mai mult ca sigur ma va uri si isi va dori sa plece de la mine, fiindca nu are nevoie de mine, isi spuse Victor si lovi cu pumnul in peretele dusului. Mai lovi inca o data, simtind cum durerea sufleteasca nu dorea sa plece din pieptul sau, iar durerea fizica nu era suficienta de puternica pentru a-i amorti sufletul indurerat si incarcat de trairi. Maraind usor, rusul mai lovi de cateva ori cu ambi pumni in perete, asemenea unui boxer cum isi lovea adversarul. Cand durerea fizica incepu sa isi faca prezenta in trupul sau, Victor inceta sa mai loveasca peretele, lasand apa sa curate ranile de pe maini.

Dupa un timp, barbatul opri dusul si iesi din cabina, tragand pe el pantaloni de panza si un tricoul decolorat si vechi. Isi puse un prosop in cap si iesi din baie, privind spre pat, unde Yuri dormea fara sa fie constient de prezenta lui in incapere. Tragand aer in piept si expirandu-l usor, Victor iesi din dormitor, dorind sa doarma pe canamea. Ce naiba? Se intreba Victor, cand simti cum pica pe partea dreapta. Cenusiul se apuca de spatarul canapelei, lasandu-se in fund, privind cu groaza la piciorul drept, cum statea intr-un unghi incomod pentru el. Victor incerca sa isi miste piciorul, dar durerea crunta ii strapunse tot corpul, facandu-l sa scoate un mic sunet nearticulat.

- Victor, te-ai intors.... Victor! Striga Silva panicat, venind rapid la cenusiu, apucandu-se de mijloc si incerca sa il ridice.

- Nu mai urla ca o trezesti pe Yulia si nu vreau sa ma vada asa! Marai barbatul, apucandu-si cu o mana cracul drept al pantalonului, mutandu-si piciorul intr-o pozitie confortabila. Suna-l pe Lukyan si spune-i sa vina aici...

- Silva, ce dracu s-a intamplat? De ce urli asa in toiul noptii? Te mananca varicela in fund? Se auzi glasul adormit a lui Yuri din dormitor, iar Victor isi tintui verisorul cu privirea.

- Nu s-a intamplat nimic Yuri. Mergi si te culca la loc, raspunse Victor cat putea de calm, chiar daca ii venea sa urle de durere.

- Papa ai venit? Se auzi glasul Yuliei, iar in acel moment cenusiul isi dori sa il poata lovi pe Silva in fata, ca i-a trezit fata.

- Nu iubita. Papi nu a venit, interveni Yuri repede, venind la fetita si o lua in brate, avand grija ca micuta sa nu isi vada tatal dupa canapea. Ai visat urat? O intreba blondul, pornind cu satena spre camera de oaspeti.