Resist ; jjk | zombie au

3

      Ajunseseră la primul lor obstactol și încercau să creeze o strategie. Ascunși după un zid, numărau creaturile, care păreau ușor debusolate. În raza lor vizuală erau doar zece, însă, cu siguranță, erau mai mulți. Și nici măcar cu zece nu se puteau lupta. Până la urmă era o intersecție, iar străzile erau lungi. Odată ce erau zăriți, urmau să fie ținta lor. Le era frică, evident, însă nu aveau cum să evite, iar dacă ocoleau, ajungeau ziua următoare la adăpost. Jung Kook era gata să o ia înainte, însă Nam Joon l-a oprit. S-a aplecat și a luat o piatră de mărimi mari și masivă. A ieșit foarte puțin de după perete, apoi a aruncat piatra cât de tare și departe a putut, într-o mașină. Acesta a reușit să lovească parbrizul, iar sunetul sticlei spărgându-se le-a captat imediat creaturilor atenția. Au alergat spre sursa zgomotului, timp în care cei șase au profitat și au trecut strada alergând. Când au ajuns pe cealaltă parte, cu succes, și fără să fie zăriți, s-au ascuns rapid după o cladire. Erau fericiți că au reușit să treacă de primul obstacol, fără incidente, lucru care le-a dat încrede în ei. Aveau să reușească, știau asta.

      — Nu pot să cred că noi chiar am reușit să trecem de ei, șoptește Soo Bin entuziasmată.

      — Am reușit datorită lui Nam Joon, spune Ji Min încet.

      Se lasă iar liniștea, deoarece au decis să se concentreze pe a ajunge cât mai rapid la adăpost. Aveau din nou de mers prin spatele clădirilor, o stradă aproape la fel de lungă ca prima. Au parcurs-o destul de rapid, deoarece au mers aproape alergând, și au ajuns în punctul în care aveau de trecut o altă stradă. De data asta, strada era puțin mai îngustă și nu era legată de o intersecție, cel puțin nu prea aproape de locul în care erau ei. De data asta erau doar șapte, însă dacă atrăgeau atenția asupra lor, puteau apărea de oriunde. Ji Min se întinde după o piatră, pentru a proceda așa cum a făcut și Nam Joon, dar când iese puțin de după colț pentru a o arunca, calcă pe o doză goală, strivind-o sub piciorul lui și făcând zgomot, ceea ce a atras atenția creaturilor.

      — Rahat, Ji Min, fugiți! spune Yoon Gi și o ia la fugă.

      A strâns țeava în mâini și a lovit creatura care ajunsese cel mai aproape de ei. Ceilalți erau în urma lui și în același timp se apropiau si celălalte creaturi foarte rapid. Erau în mijlocul străzii când creaturile i-au ajuns, lucru care nu le dădea decât opțiunea de a se lupta cu ele. Yoon Gi a lovit a doua oară creatura și a reușit să o doboare pentru câteva momente, în care îi ajuta pe ceilalți să le doboare pe restul. Jung Kook a doborât o altă creatură printr-o singură lovitură, însă puternică, Nam Joon era ocupat cu o alta, Ji Min o ținea pe Soo Bin în spatele lui, care era pregătită să lovească oricând, iar Nari parcă era împietrită, în mijlocul lor. Cât Jung Kook se lupta cu o creatură, o a doua era pregătită să atace, lucru pe care Nari l-a observat imediat. Fără să gândească, s-a năpustit asupra creaturii și a lovit-o cu toată puterea ei. A repetat lovitura, cu aceeași putere și a reușit să o doboare, în același timp cu Jung Kook, care o dobora pe a lui. Și-au zâmbit reciproc și au sărit în ajutorul prietenilor lor. Cât timp se luptau cu creaturile, aveau grijă să avanseze, până au reușit să treacă strada. Au aplicat câte o ultimă lovitură, pentru a-și doborî adversarii și a câștiga câteva secunde în avans, apoi au alergat cât de repede au putut. Creaturile se ridicau, însă ei deja aveau un avans destul de mare, încât nu aveau să îi prindă prea curând din urmă. Totuși, au luat-o pe urmele lor, din cauza instinctului lor animalic, fiind singura lor țintă în acel moment. De îndată ce aceștia au dispărut după un colț, creaturile le-au pierdut urma. Grupul a mai continuat să alerge, cât să fie siguri că urma le-a fost pierdută urma. Au alergat atât de repede și mult, încât au parcurs o stradă, pe care în mod normal pierdeau șase minute de mers, în două minute de alergat. În ritmul ăsta, în cinci minute ajungeau la adăpost. S-au oprit din alergat și au continuat să meargă, nu foarte repede, pentru a-și trage suflul.