Capitolul 25

964 65 1
                                    

Desi era weekend,ma asteptam cand am coborât în bucatarie sa îl gasesc acolo,dar nu a fost asa,tot ce am gasit a fost un biletel pus sub cana de cafea ce mi-o lasase pe masa.

"Sa ai o dimineata frumoasa ca tine.Te iubesc."

Rosesc când citesc biletul si un zâmbet jucauș mi se asterne pe fata.Iau cana si ies pe terasa,Arian si Mikaela înca dormeau.Putin timp pentru mine îmi zic în gand si ma asez pe bancuta din fier forjat privind apa limpede din piscina.
Era cald afara asa ca le voi propune celor mici sa ne distram putin si poate cand va veni Vlad o sa stam cu totii aici la piscina.Pana atunci scot telefonul din buzunat ca sa formez numarul avocatului.Cand îl deschid vad doua mesaje de la Vlad.

"Buna frumoaso,sa stii ca a trebuit sa plec la birou pentru niste chestiuni urgente,nu am vrut sa te trezesc asa ca ti-am lasat ceva în bucatarie."

-S-a dus naiba planurile mele...zic si îl deschid pe urmatorul.

"Cred ca voi întarzia 😕 ,nu ma asteptam sa dureze atât de mult.Poti sa stai cu cei mici la piscina,sa nu va plictisiti sper sa ajung în curând.Te sarut"

-Îmi mai citeste si gândurile acum...zâmbesc eu.

"Ok,asta aveam de gand sa fac.Si eu te iubesc si te sarut."

Îi raspund la mesaj si nu mai apuc sa sun avocatul ca Mikaela si Arian îsi fac aparitia în prag.

-Buna dimineata mami.

-Buna dimineata...le raspund si presar câte un sarut pe obrazul fiecaruia.

Ari se asezase langa mine iar Miki se cuibarise în bratele mele.

-Unde e Vlad...întreaba Ari.

-A trebuit sa mearga la lucru.

-Aha...da aprobator din cap.

Ma ridic de pe bancuta si îi ghidez spre intrare.

-Dupa micul de jun nu vreti sa iesim la o balaceala,este cald si zic sa profitam de asta.

-Daaa mami,daaa...îmi tipa Mikaela în ureche.

-Perfect...zice si Arian.

-Foarte bine,atunci sa mergem sa va prepar ceva de mancare si pe urma urcam,ne luam costumele de baie si sa înceapa distractia...ma manifest eu cu mâinile în aer dupa ce o las pe Miky jos.

-Yeiiii...tipa amândoi entuziasmati.

Nu a durat mult toata treaba asta,în mai putin de o ora eu deja stateam la umbra în baldachin cu o limonada rece iar cei mici se jucau în apa.

-Mami uite înot singurica...ma atentioneaza Miky.

-Da scumpa mea,pentru asta este acel colac,sa te poti misca singura prin apa fara sa te scufunzi.

Pentru Arian nu îmi faceam probleme,stia sa înoate de la varsta de 5 ani si piscina nu era deloc adânca,aceasta masurând 1,60m adâncime.
Fara sa vreau sau din instinct îmi arunc privirea spre usa de la intrare si ramân blocata cand vad cine se afla în dreptul ei.
Îmi dau ochelari de soare jos de la ochi si o privesc,mama iubitului meu statea neclintita în prag.Se pare ca Vlad omisese sa îmi spuna ca toata familia are acces la casa lui.

Destine furateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum