C A P I T O L U L 41

1.7K 141 7
                                    


Capitol necorectat

Ești acasă? Mă gândeam să trec pe la tine cu niște prăjituri. ^^ 
Valentino?

Reciteam printre așternuturi ultimele mesaje pe care i le scrisesem mexicanului în timp ce îmi puneam toate întrebările existențiale în legătură cu el și cu felul în care se purta sau mai degrabă felul în care nu se purta cu mine în ultimul timp, căci nu mai vorbisem din acea seară în care o comisesem grav. Încercasem să dau de el prin mesaje, îl sunasem, îi făcusem și câteva vizite și nu-l găsisem acasă. Nu înțelegeam ce se întâmpla cu el și de ce nu voia să mai vorbim. Durea să simt cum mă evită, însă încercam să repar ce am stricat.

Offf, expirasem aerul zgomotos în pernă în timp ce mă gândeam la ce făcea Valentino acum. Cât de supărat pe mine să fie încât să mă evite într-un asemenea hal?

— Madena? o auzisem pe mama de partea cealaltă a ușii și imediat m-am dat jos din pat și m-am îndreptat spre ea. Avusesem impresia că dormea de câteva ore așa cum făcea ea de obicei, speram că nu se întâmplase ceva iar.

— Da? păstrasem o expresie facială cât mai imparțială, vrând să par de parcă m-aș fi trezit din somn acum 5 minute.

— A venit la noi o domnișoară care îmi spune că e prietena ta, vrea să vorbiți, mă înștiințase ea destul de voioasă. Semne de întrebare cu privire la identitatea suspusei mele prietene au început să-mi treacă prin minte și s-au deslușit în momentul în care am coborât spre living și am găsit-o pe Jane așteptând complet calmă pe canapea. Scria câteva mesaje și deja știam după felul în care era îmbrăcată că mergea la vreo petrecere și că avea să mă târască după ea.

Probabil mamei nu îi plăcuse felul în care era îmbrăcată Jane și nu avea să doarmă la noapte, crezând că am un cerc ciudat de prieteni.

— Hei, am salutat-o silențios, atrăgându-i privirea analizatoare. Mă amuza cu felul ei nesimțit de a mă cerceta minuțios din cap până în picioare. Oare pentru ce mă căuta?

— Drăguțe pijamale, mă ironizase cu zâmbetul pe buze. Tipic Jane.

— Oh, scuze că nu port două bucăți de materiale care abia mă acoperă, i-am întors felul în care îmi vorbise, hrănindu-i ego-ul brunetei.

— Poate ar trebui să faci asta, l-ai ține ocupat acasă pe iubițelul tău. Dragostea ta, Valentino, se distrează frumos în club fără tine! îmi povestise cu zâmbetul pe buze și tindeam să cred că Jane devenise înapoi nesimțita în ceea ce privește prietenia dintre noi sau ce naiba era. Gata, s-a plictisit de tine? întrebarea ei stârnise ceva în mine chiar dacă știam că mă tachina răutăcios. Doar gândul că eu nu mai reprezentam un interes pentru Valentino mă făcea să mă simt teribil.

— Hai, pleacă acasă. Văd că ai chef de glume și eu nu simt nevoia de a fi ținta vorbelor tale pline de nesimțire! mi-am schimbat brusc atitudinea față de ea. Mă deranjase teribil și nu aveam de gând să accept porcăriile ei numai de dragul de a spune că pot să mă bazez pe ea. Nu știam ce credea cu adevărat despre mine la fel cum nu știam ce credea nici Valentino.

— Frumușico, mi se adresase răutăcios în timp ce îmi prinsese ambele încheieturi în mâinile ei. Îți fac o favoare, iubitul tău scump dă pe gât destule pahare încât să nu mai știe ce e cu el în curând. Crede-mă că sunt destule tipe care și-ar dori să-l călărească în seara asta, mi se adresase pe un ton care exprima un soi de disperare și iritare în același timp.

— Și ce să fac eu? Nici măcar nu-mi răspunde la un amărât de mesaj, am recunoscut deznădăjduită. Bineînțeles că eram îngrijorată pentru el, dar eu nu aveam nicio putere de a-i atrage atenția.

Latino LoverWhere stories live. Discover now