Luna abandonată [Finalizată]

22. Părinții ei

— Sebastian povestește —

Dorak se vedea iritat de întrebarea lui.

-Nu de asta sunt aici, nu-i așa?

-Mă interesează mai mult asta decât mizeriile alea de omoruri de la graniță.

Alpha chiar avea curaj să-l înfrunte așa pe acel monstru. Dar, cumva, Dorak era destul de rezervat în privința lui Dmitri. Chiar dacă era tânăr, ceilalți Alpha pe care-i întâlnise se purtau doar cu respect, chiar dacă el mai era din topor, ca acum. Dmitri chiar nu avea tact.

-De ce te interesează ceva ce s-a întâmplat dinainte să fii tu Alpha?

-Eu am pus primul întrebarea. Ce caută o femelă hăituită cu un copil pe teritoriul meu? Ți se pare că treaba mea e să fac curat după tine?

Privirea acelui lup a devenit rece.

-De unde știi de copil?

-E copilul tău cu femela asta?

Am avut un gol adânc în stomac. Am auzit un mârâit înainte de a se ridica să lovească masa cu palma.

-Te-am întrebat de unde știi despre copil!a tunat.

Dmitri nici nu a clipit. Îl privea lung, rece.

-Măi-măi, ce cunoscută-mi e privirea asta de Alpha care vrea să-mi ia gâtul...a spus gânditor.

A luat dosarul.

-Nu mai ai și alții sau reacționezi așa din convingere că am făcut ceva cu copilul tău?a întrebat calm.

-Nu mai avem alți pui, a spus femeia încet, așa că dacă l-ai găsit tu...dă-l înapoi.

El a privit-o lung, rece.

-Mi-ar plăcea să văd cum vă descurcați voi cu acea femelă care mi-a mâncat toți nervii de când a ajuns aici. Dar deja am marcat-o. Nu pleacă nicăieri.

Am avut un gol adânc în piept când m-am uitat la acel vânător. Părea a fi preocupat de ceva.

-Trebuie să ajungem la un târg, Dmitri.

El l-a privit rece înapoi pe Dorak.

-E Luna. Nu am la ce târg să ajung. Rămâne aici. Acum stai jos și să discutăm despre atacurile de la granițe ca să pot merge la acea floricică sensibilă, care probabil plânge în pernă acum.

-Vreau să o văd acum. Vorbim mâine despre asta. Unde e?

El l-a privit lung pe acel lup.

-Ziceai că nu de asta ai venit aici, i-a replicat sictirit deja de conversație.

Au rămas în contact vizual preț de câteva momente bune.

-Bine, s-a ridicat Alpha. Vorbește cu Sebastian ce ai de vorbit ca eu să văd ce are Luna. Din câte știu nu vrea să vă vadă oricum, pentru că ea crede că ați abandonat-o și e ca o lipitoare de părinții ei actuali care, ghici ce: nu au probleme de temperament ca tine, i-a zis lui Dorak.

L-am văzut încleștându-și pumnii înfuriat.

-A fost furată și o vreau înapoi!

Dar nu a schițat nicio reacție.

-Alpha, spune-i că eu aș vrea să vină, i-a spus Albert.

Și-a dus mâna în buzunarul interior hainei și a scos pachetul de țigări în timp ce se îndrepta spre ușă.