Luna abandonată [Finalizată]

36. Legătura

Am auzit soneria și m-am temut că avea să-i trezească, dar se părea că dormeau prea adânc. I-am luat pe amândoi în brațe, într-o păturică ce ar fi trebuit să le țină de cald. Erau Saira și soțul ei.

-Doamne, Dumnezeule, Mitya, a spus ea apropiindu-se de ei.

A mișcat încet păturica. Unul dintre ei și-a mișcat boticul încet, în aer, apoi și-a lăsat capul înapoi pe sânul meu.

-Sunt atât de drăguți. Și sunt amândoi ca tine.

Nu mi-am putut reține privirea atunci. Saira și-a dres glasul.

-Seamănă cu fratele meu când era mic, a zâmbit cumva crispat. V-ați gândit la nume? Sau cum veți avea grijă de ei?

-Abia s-au născut, Saira, a spus Dmitri. Nu ne-am gândit încă la nimic. De asta te-am chemat pe tine aici.

Soțul Sairei, Mikail, privea puiii gânditor.

-Nu sunteți căsătoriți, iar tu ești Alpha. Prin lege, puii trebuie să rămână cu tine. Dacă vrei, poate să aibă grijă Saira de ei până...vă hotărâți ce veți face.

Asta mi-a adus în gol adânc în stomac. Era...o lovitură după alta.

-Ce...înseamnă toate astea?am întrebat strângându-i la piept. Dacă erau ca mine erau o problemă, nu-i așa? Dar pentru că nu sunt, vreți să-i luați?

-Blanca, a încercat să mă tempereze Dmitri.

Eu m-am îndepărtat de el, în spate.

-Dacă de la început ai vrut doar pui de la mine, nu ai decât să pleci cu mâna goală!am spus simțindu-mi ochii devenind aurii.

A încruntat, enervat.

-Ce? Nici nu știam de ei până nu i-ai născut aseară. Nu o să-i ia nimeni de la lângă tine. Ești mama lor. Calmează-te.

Privirea mea a ajuns la Mikail care mă privea dezaprobator.

-Ești tânără și nu știi nimic despre cum se îngrijesc puiii de lup, mi-a spus el. Ar trebui să fii recunoscătoare pentru ajutorul care ți se oferă, nu să reacționezi așa. Sunt puii lui Alpha.

Am înghițit în sec, privindu-l rece.

-Iar eu sunt Luna! Și sunt puii mei. Eu i-am născut. Ar trebui să fii mai respectuos cu mine, cumnate. Măcar de față cu Alpha, dacă între patru ochi nu știi ce-i bunul simț.

Dmitri l-a privit lung, semn că nu știa nimic din ce se întâmplase mai devreme. Mikail mi-a aruncat o privire gravă înapoi.

-Are dreptate. Ar trebui să fii mai respectuos cu Luna. În primul rând, nici nu te-am chemat pe tine aici. Am chemat-o doar pe sora mea. Dar dacă veniți amândoi cu atitudinea asta, atunci o să ne ocupăm doar eu și Luna de pui. Sau crezi că nu sunt în stare să am grijă de propiii mei pui?

Era pentru prima dată când Dmitri îmi lua apărarea de față cu cineva, iar asta mă liniștise.

-Cred că e destul de neobișnuit ca Alpha să o refuze pe Luna, iar între timp să se nască niște pui, în afara căsătoriei. Sunt măcar puiii tăi sau femeia asta...?

Am simțit un gol adânc în stomac când l-am văzut pe Dmitri înfigându-și palma în gâtul lui.

-Cum îndrăznești tu să spui așa ceva despre Luna?a întrebat rece, grav. Sper că ai o ultimă dorință...

-Dmitri, nu!am încercat să-l opresc. Te rog.

Și-a întors ușor capul spre mine. L-a împins cu putere, ajungând să-l lase la pământ pe cumnatul său. Saira nu a spus nimic, niciun cuvânt.