Scar [H.S] - Tradusă

18. Pictures from past ✔

Felicity's P.O.V

Nu ştiu cât de mult a trecut de când a plecat. Tot ce ştiu este că fiecare minut se simte mai lung ca niciodată.

Stau pe pământul tare cu mâinile înconjurate în jurul meu în timp ce încerc să-mi ţin de cald. Este aşa rece aici jos şi să porţi doar un tricou nu ajută cu nimic.

M-am holbat la aceste cutii de aici nu ştiu cât timp, plictiseala făcându-mă să mă simt mai curioasă în legătură cu ce e înăuntru.

Nu m-am uitat mai îndeaproape la ce este în ele de frica de a fi prinsă şi poate a-l enerva pe Harry.

Ştiu că nu ar fi drept din partea mea să-i cotroboi prin lucruri. Acolo ar putea fi ceva privat care nu mă priveşte.

Dar din nou, nu are drept să mă ţină închisă într-un subsol rece. Nici nu mi-a dat o pătură sau ceva pentru a sta pe ea.

Cred că înţeleg într-un fel de ce m-a adus aici jos. Nu vrea să le spun muncitorilor motivul pentru care sunt aici sau cum am fost adusă aici.

Încă nu cred că asta face încuiatul meu aici jos corect. Dacă sunt cu adevărat o prinţesă pentru el, ar fi putut măcar să-mi dea o pătură sau o carte de citit.

Ăsta este motivul pentru care am remuşcări când mă ridic, ignorând durerea din fundul meu de la statul pe pământ pentru mult timp, şi merg spre cutii.

Stau în genunchi în faţa primeia, agitată privind spre uşa încă încuiată, înainte s-o deschid cu grijă.

Este plină cu cărţi de la fund până la vârf. Albume foto să fiu mai exactă.

Mă mai uit spre uşă înainte de a apuca unul dintre ele. Cel mare albastru închis care este în vârf.

Se simte foarte greu în mâinile mele, un strat subţire de praf acoperindu-i coperta.

Când îl deschid, sunt întâlnită de primul set de fotografii. Multe dintre ele arătând puţin vechi.

Prima este cu un bărbat şi o femeie. Femeia brunetă purtând o frumoasă rochie lungă albă, în timp ce bărbatul cu care merge mână în mână poartă un costum.

Este un mic text scris pe pagina din spatele pozei şi nu irosesc o secundă înainte să-l citesc.

Mr. şi Mrs. Styles.

25. 03. 1982.

Styles. Aceştia pot fi ceva rude cu el, dacă nu chiar părinţii lui.

Când mă uit mai aproape la femeie, este aproape evident că ea şi Harry sunt înrudiţi. Ea are aceeaşi ochi, aproape aceeaşi structură facială, şi să nu uit de adânciturile profunde din obrajii ei în timp ce zâmbeşte la soţul ei.

Îmi aduce aminte de privirea pe care Harry mi-a dat-o noaptea trecută când ne-am prostit prin jur. Mica noastră luptă a gâdilatului terminându-se cu el sărutându-mă. Observ repede că bărbatul nu se uită la ea în acelaşi fel în poză. El nu este încruntat, dar nici nu pare foarte fericit, ceea ce este foarte ciudat considerând că este ziua nunţii. Următoarele două pagini sunt umplute cu poze de la nuntă. Femeia zâmbind şi râzând în toate din ele în timp ce bărbatul îşi păstrează expresia facială lipsită de emoţie.

De ce arată aşa lipsit de grijă? Nu a fost fericit pentru căsătoria cu femeia pe care o iubea? Dacă a iubit-o vreodată. Când întorc paginile sunt pline cu mai multe poze ale cuplului, pe lângă faptul că aici este o mică schimbare. Femeia are o mică umflătură pe stomacul ei şi cu fiecare poză pe care o trec, creşte mai mult şi mai mult.

Dispare când ajung la o poză a femeii ţinând un mic bebeluş, şi din nou, este un text în spatele fotografiei.

Gemma Anne Styles.

12. 03. 1985.

Următoarele multe pagini sunt umplute cu poze ale fetiţei. Câteva de la primele zile de naştere şi Crăciunuri. Toate privind-o crescând. Observ cum aici abia mai sunt câteva poze cu tatăl. Nu este niciuna cu el ţinându-şi fiica sau zâmbind la ea, aşa cum sunt cu mama ei. Altă schimbare ce se întâmplă de acum încolo este stomacul ei crescând iarăşi. Nu mai sunt făcute multe poze pe durata celei de-a doua sarcină. Următoarea dată văd o poză de-a ei, ea stând în patul unui spital, ţinând un mititel bebeluş în braţele ei.

Inima mea pierde o bătaie când citesc textul de pe spatele ei.

Harry Edward Styles.

02. 01. 1988.

Am ghicit bine când m-am gândit că aceştia s-ar putea să fie părinţii lui Harry. Şi acest micuţ băiat este însuşi Harry. Ca atunci când fata s-a născut, părinţii au adăugat multe poze ale noului născut. Un zâmbet se ridică în sus pe faţa mea în timp ce mă uit la micuţul băiat. Un zâmbet luminos fiind pe faţa lui în multe poze.

În timp ce creşte începe să arate mai mult cu Harry pe care îl ştiu acum. Dar încă este ceva diferit când vine vorba de faţa lui şi nu, nu pentru că a îmbătrânit de atunci. Este faptul că pielea lui este perfect curată. Nu este nicio cicatrice adâncă pe partea stângă a feţei lui. Niciunul din ochii lui nefiind închis. Anii par să treacă şi nu este nici un semn a unei cicatrici pe faţa lui. Doar imagini ale lui cu mama şi sora lui. Toţi crescând. Iarăşi, aici sunt cu greu câteva poze cu tatăl lui şi dacă sunt, nu este niciodată în spatele fiului său sau al fiicei.  Niciunul dintre ei nu interacţionează. 

Sunt aşa multe poze ale lui Harry şi sora lui. Aşa multe poze cu el suflând în lumânările de pe tortul de ziua lui, şi-l privesc îmbătrânind cu fiecare dintre ele. Sunt un pic peste jumătatea albumului, când dintr-o dată nu mai sunt poze. Ultima fiind alta a lui Harry cu tortul de ziua lui.

Ziua de 12 ani a lui Harry.

02. 01. 2000.

Mă simt foarte confuză. De ce fotografiile s-au oprit aici? Ei au umplut albumul cu poze încă de la ziua nunţii cuplului. Toate pozele copiilor lor crescând sunt aici. Încă este mult spaţiu pentru mai multe poze, deci de ce s-au oprit aici? De ce este ultima poză a lui Harry la a 12-a aniversare?Totul pare foarte ciudat. După 17 ani de capturat amintirile lor pe aparat şi ţinându-le salvate aici în acest album ei s-au oprit.

Poate ei au pus pozele noi în alt album, dar asta pare un pic ciudat întrucât mai este spaţiu pentru multe poze în acesta. Las afară un suspin, gândurile şi mirările alergând prin mintea mea. Nici nu-l pot întreba pe Harry de ce întrucât îşi va da seama că am umblat prin lucrurile lui. Nu ştiu cât de bine ar primi asta.

Cu albumul încă întins în poala mea, ochii mei prind o ramă cu o poză întinsă în cutie. O iau cu grijă din cutie în mâinile mele, uitându-mă de aproape. Este clar că asta este o poză a unui Harry mult mai tânăr. Un adolescent să fiu mai exactă, stând lângă un bărbat încă străin pentru mine. Acest Harry arată mai mult ca Harry pe care-l ştiu acum. Ochiul lui stâng este închis, cicatricea fiind clară pe pielea lui. El trebuie să o fi căpătat în anii adolescenţei. Nu sunt sigură cât de bătrân este el în această poză. 15, 16 poate. Ce fel de lucru i s-ar fi putut întâmpla să o capete aşa tânăr? Cine ar răni aşa rău un băieţel?

Sunt prinsă aşa adânc în gândurile mele, nici nu realizez sunetul uşii deschizându-se. Nici nu aud sunetul paşilor coborând pe scări.

"Ce dracu' crezi că faci?!"

Sunt aruncată înpoi la realitate când un ţipăt zgomotos sună prin cameră, făcându-mă nu doar să tresar în şoc, ba chiar frică. Când îmi întorc capul, ochii mei sunt întâlniţi cu un Harry foarte furios, faţa lui fiind roşie, dinţii scrâşnind şi pumnii încleştaţi.

Ştiam că avându-l pe răpitorul meu tratându-mă ca o prinţesă tot timpul a fost prea frumos să fie adevărat.

~~~~~~~~~~~~