Scar [H.S] - Tradusă

47. Deals ✔

47. Deals [Târguri]

Harry's POV

Îmi lipesc spatele pe uşa camerei în care este încuiată iubirea vieţii mele. Ea este în siguranţă înăuntru. Nimeni nu o atinge. Nimeni nu o poate răni. Nimeni nu îi poate face frumoasa inimă să se oprească din bătut.

Urăsc că trebuie să o am în afara viziunii mele până mâine. Cum se presupune să simt pace când nu-i pot simţi căldura corpului? Când nu ştiu dacă sângele încă aleargă prin venele ei?

Toate astea sunt din vina copilului de Niall. Dacă nu ar fi fost el, prinţesa mea nu ar fi avut gânduri. Nu ar fi fost rănită să ştie despre celelalte femei. Nu s-ar fi simţit rău pentru că stă aici cu mine şi nu cu familia ei. Desigur că familia ei este devastată, deja ştiu asta. Dar Felicity, clar nu ştie. Ea crede că ei ştiu că este în regulă.

Am citit scrisorile pe care le-a scris mamei ei, şi fiecare cuvând pe care l-a scris mi-a adus lacrimi în ochi. Nu sunt decât cele în care îi spunea mamei ei cât de mult îi lipsesc, dar şi cele în care a scris ceva despre mine.

Felul în care mă vede Felicity este un fel la care obişnuiam să visez. Ea se îndrăgosteşte de mine şi nu aş fi putut cere ca nimic mai bun să se întâmple.

Sentimentele ei pentru mine ce încă cresc doar fac situaţia asta mai rea. În timp ce mă îndrăgostesc de o persoană iubitoare şi onestă, ea se îndrăgosteşte de unul care o iubeşte cu toată inima lui, dar de asemenea continuă să-i umple capul cu minciuni.

Îmi dorec să nu fi fost nevoie să fie aşa, dar nu pot avea alte şanse. Nu pot risca să pierd pe altcineva din cei iubiţi mie. Trebuie să-mi ţin prinţesa în siguranţă cu orice preţ. Chiar dacă trebuie să o ţin incuiată înăuntrul unui conac pentru tot restul vieţii ei.

Chiar acum ea pare prea orbită ca să vadă ceva greşit cu asta şi asta trebuie să rămână aşa. Trebuie să mă asigur că nu o să înceapă să se întoarcă împotriva mea. Cu un oftat, mă împing slab de pe uşă începând să merg în josul holului lung şi jos pe scări ignorând privirile pe care le primesc de la muncitorii mei.

Înţeleg că poate găsesc asta inapropiat ca eu să merg împrejur cu cămaşa mea descheiată, dar nu am timp să mă schimb în alta nouă. Trebuie să prind acel bastard înainte să plece.

Îl găsesc în sufragerie ştergând podeaua împreună cu cea ma bătrână dintre menajere. Amândoi discutând încet în timp ce muncesc.

Niall este unul dintre cei mai tineri muncitori de aici şi am auzit numai vorbe bune despre el venind de la ceilalţi. Aparent ei îl găsesc dulce, şarmant şi amuzant.

Dar eu încă nu am încredere în el nici un pic şi clar nu-l vreau prin preajma prinţesei mele. De fiecare dată când el se uită la ea, trebuie să mă abţin să nu-i smulg capul.

Şi urăsc că se simte protectorul el aşa dintr-o dată. Ea este a mea. Sunt cel care are grijă de ea. Sunt cel care o protejează. Ea nu are nevoie de alt bărbat să-l joace pe prinţul fermecător şi mai ales nu pe acest Romeo blond.

Trebuie să-l am departe de ea.

Îmi curăţ gâtul, ceea ce le acaparează atenţia amândurora, culoarea dispărând de pe faţa lui Niall în secunta în acre ochii noştri se întâlnesc.

"Horan. Biroul meu. Acum." Spun stern.

El înghite agitat uitându-se între mine şi femeia bătrână care doar priveşte confuză.

"O ajut pe doamna Andrews chiar a-" Spune timid şi-l tai rapid ridicându-mi vocea la el.

"Nu-mi pasă ce faci! Sunt şeful tău şi când îţi spun să faci ceva, o faci! Acum urmează-mă. Nu am toată ziua."