Scar [H.S] - Tradusă

37. Trust ✔

          37. Trust [Încredere]

"Nu mă pot concentra cu tine stând aici." Harry se văicăreşte sub mine şi nu mă pot abţine să chicotesc la el.

Amândoi stăm în biroul lui, Harry lucrând la ceva pe laptop-ul lui în timp ce eu... ei bine eu sunt plictisită şi încep să simt lipsa atenţiei lui. Deci m-am aşezat în poala lui, spatele fiindu-mi presat de pieptul lui îmbrăcat.

Dar din păcate Harry nu crede că a fost o idee foarte bună.

"De ce nu? Nu fac nimic. Doar stau aici." Întreb inocent chiar dacă deja ştiu ce fel de efect am asupra lui.

Îl am la degetul meu.

"Şi asta este destul deja. Nu pot lucra cu tine stând în poala mea."

"Atunci ia o pauză." Sugerez şi el lasă afară un oftat.

"Ştii că nu pot face asta, iubito. Este prea multă muncă de făcut." El spune şi eu mă încrunt.

Ştiu că poate pare egoist din partea mea, dar făcând opt ore când sunt blocată aici, mi-aş dori să-mi acorde mai multă atenţie. Doar stau şi-l privesc poftind după atingerile gentile şi săruturile lui.

Este posibil să-ţi lipsească cineva chiar dacă este în aceeaşi cameră? Am realizat că poţi. Chiar dacă poate pare prostesc.

"Dar ai lucrat non-stop timp de cinci ore. Nu cred că este sănătos. Ia o pauză, te rog." Spun rugător.

"Sunt bine." El mă asigură.

"Nu, nu eşti. Pari obosit. Doar ia o pauză mică." Spun întorcându-mă în strânsoarea lui să mă uit la el înainte să continui. "Pentru mine te rog."

Harry oftează aplecându-şi spatele în scaunul lui în timp ce-şi trece o mână prin părul lui gândindu-se la tot înainte să răspundă.

"Okay fie. Dar doar zece minute pentru că(,) chiar trebuie să termin asta."

"Şi o vei face. Acum opreşte-te să te gândeşti la muncă pentru o secundă şi relaxează-te." Spun plasându-mi o mână după gâtul lui în timp ce mă aplec şi plasez un sărut pe buzele lui.

Mă ridic din poziţia noastră de pe scaun pentru o secundă, dar doar pentru a-mi întoarce corpul înainte să mă aşez înapoi, picioarele mele odihnindu-se pe fiecare parte a coapselor lui când acum îl presez înconjurându-mi braţele în jurul gâtului său.

Harry îşi înconjoară braţele în jurul taliei mele punându-mă delicat în pieptul său întinzându-şi capul în scobitura gâtului meu, lăsând un suspin extenuat. Îmi duc una din mâini în părul lui lăsându-mi degetele să treacă prin el şi el zumzăie de plăcere.

"Eşti obosit nu-i aşa?" Întreb chiar dacă deja ştiu răspunsul.

"Poate, dar nu am timp să fiu. Trebuie să mă întorc înapoi la muncă." El murmură, buzele lui mângâind pielea gâtului meu.

Şi aşa este Harry. Mereu prea stresat şi concentrat pe treaba lui.

O parte din mine crede că este din cauza unchiului său. El a preluat compania de la el când a decedat şi ştiu că(,) chiar dacă nu mai este aici, Harry vrea să-l facă mândru. El nu l-ar dezamăgi vreodată pe bărbatul care l-a privit întotdeauna şi înţeleg asta.

Dar pe de altă parte, el lucrează prea din greu. Opt ore cu ochii blocaţi pe un calculator cu nici o pauză nu este sănătos. Mă îngrijorează.

Deci trebuie să vin cu o idee. Doar pentru astăzi. Nu ştiu dacă îi va plăcea şi trebuie să admit că mă simt puţin emoţionată, dar merită încercat. El merită să se relaxeze pentru puţin.

"Harry?" Spun şi el zumzăie ca răspuns aproape ca şi cum este pe jumătate adormit.

"Am o idee şi nu ştiu dacă îţi va plăcea, dar te rog doar gândeşte-te la asta pentru o secundă. Okay?" Întreb.

"Okay." El murmură obosit.

"Ce ai spune dacă ne-am furişa de aici şi poate um facem o baie sau ceva? Asta sună relaxant, corect?" Întreb emoţionată temându-mă că aş putea fi respinsă.

Îi simt privirea aţintindu-mi gâtul şi cred că cuvintele mele l-au făcut să se trezească.

Îl aud luând o respiraţie adâncă, corpul lui părând să se tensioneze puţin, strânsoarea lui pe mine devenind puţin mai strânsă.

"Vrei să faci baie cu mine?" El întreabă şi înghit în sec emoţionată, obrajii mei încălzindu-se.

"Da." Răspund şi el îşi mută capul de pe gâtul meu înclinându-l pe spate pentru a se uita la mine.

"Dar va trebui să fim dezbrăcaţi complet, ştii asta, corect? Eşti sigură că eşti în regulă cu asta? Nu vreau să faci ceva cu care nu eşti comodă."

Te poţi simţi confortabil prima dată când o persoană care înseamnă incredibil de mult pentru tine să te vadă complet goală? Nu prea cred. Nu sunt emoţionată pentru că nu am încredere în el. Sunt emoţionată pentru că sunt speriată de ce va crede. Va crede că sunt prea mare? Poate chiar prea mică? Dacă nu-i place ce vede? Nu sunt chiar un model Victoria's Secret.

Harry m-a văzut cândva pe jumătate dezbrăcată înainte de noaptea când el... m-a lins acolo jos. Înafară de asta mi-am ţinut mereu hainele în faţa lui şi nu l-am văzut pe el complet dezbrăcat. Doar pieptul lui gol şi aici cu siguranţă nu este nimic ruşinos. Îi poţi spune că a lucrat o grămată la el.

"Sunt puţin emoţionată, dar asta este. Am încredere în tine să mă vezi aşa pentru că ştiu că nu mă vei răni niciodată. Ştiu că nu m-ai cumpărat pentru acel motiv." Spun sincer.

Îmi ia ceva timp să realizez, dar în sfârşit mă simt ca şi cum am făcut-o. Am încredere în el. Ştiu că nu m-ar răni vreodată spre deosebire de ceilalţi care m-ar fi putut cumpăra. Sunt aşa recunoscătoare pentru că a fost primul care şi-a arătat interesul în mine.

"Sunt aşa fericit că ştii asta pentru că te iubesc aşa mult şi nu vreau să fii speriată de mine. Singurul mod în care te-aş putea răni vreodată este prin a te îmbrăţişa prea strâns şi asta ar fi un accident desigur." El spune şi eu chicotesc la cât de drăguţ este, aplecându-mă şi plasând un mic sărut pe buzele lui.

"Asta este bine. Mă poţi îmbrăţişa strâns în orice zi." Spun şi buzele lui se sparg într-un rânjet.

"Bine, pentru că nu plănuiesc să mă opresc vreodată din a-mi îmbrăţişa prinţesa frumoasă." Spune strângându-mă la pieptul său.

"Nu vreau vreodată să o faci." Spun, feţele noastre fiind acum la doar câţiva inci depărtare.

El se uită la buzele mele pentru o secundă înainte să le aplece, micşorând spaţiul mic dintre noi, presându-şi buzele gentil de ale mele.

Buzele lui se simt mereu aşa moi când se mişcă delicat peste ale mele, Harry doar transformând sărutul senzual, mereu asigurându-se că voi fi okay cu fiecare mişcare pe care o face. Când ne tragem înapoi buzele lui sunt într-o culoare adâncă de roz, puţin umflate după sărutul nostru.

"Deci cum plănuieşti să ne strecurăm? Nu te poate vedea nimeni." El întreabă iar eu mă gândesc la asta pentru o secundă.

Nu m-am gândit la cum o să ne strecurăm. Nimeni nu ştie că sunt aici şi dacă cineva m-ar recunoaşte ca fata dipărută atunci probabil poliţia ar fi contactată.

"Nu sunt sigură. Cred că doar o să-mi ţin capul în jos şi merg în spatele tău. Poate ei nu vor vedea mult din asta."

"Chiar sper că nu. Ne asumăm un risc mare aici. Nu vreau să te pierd. Nu te pot pierde." El spune cuvintele pe care le-a rostit de atât de multe ori înainte.

Nu te pot pierde.

"Nu mă vei pierde vreodată. Sunt aici ca să rămân. Îţi aminteşti? Nu vei scăpa de mine aşa uşor." Spun jucăuş şi un mic zâmbet se formează pe faţa lui.

"Sper că nu pentru că te iubesc şi nu vreau să mă întorc vreodată la viaţa pe care am avut-o înainte să te întâlnesc. Am nevoie de prinţesa mea aici cu mine, sau totul o să devină întunecat din nou."

~~~~~~~~~~~~~~~~