Capitolul 4

1.4K 68 25
                                    

Bryan

În urmă cu aproximativ 5 minute eu și Natasha ne-am îmbarcat în unul din avioanele mele personale și așteptăm să decolăm.

Ea este la câțiva metri distanță de mine. Privirea ei e impasibilă și indiferență.

De ce își ascunde sentimentele? Care o fi trecutul ei? Poate îi e frică de mine?

Dacă doar după o zi ei îi este frică e mine însemnă că e slabă și habar n-are ce va urma sau de ce sunt în stare. Practic nimeni nu știe asta, decăt Ashley, dar ei nu îi pasă.

O lună. E o lună de când tata a fost diagnosticat cu diabet, o lună de când mi-a dat toate acțiunile companiei și eu am ajuns dezvoltatorul imobiliar, în locul lui. De fapt, teoretic dacă tata nu voia să-mi dea acțiunile tot era nevoit să mi le dea pentru că eu sunt moștenitorul.

Mă rog, să revenim la prezent.

Natasha stă pe telefon. Îi zăresc degetele cum alunecă pe ecran. Probabil scrie un mesaj.

Poate simte că o privesc - sau mă holbez - dar nu îndrăznește să întoarcă capul spre mine.

Poate e supărată? Pentru că doarme cu mine?

Probabil. Dar totuși nu i-ași face absolut nimic, momentan. E prea devreme.

- De ce ești supărată, Natasha?

O întreb lăsând capul pe spate exasperat.

- Nu sunt supărată! Rostește agasată.

- Dar ești enervată, spun aruncându-i o privire sfidătoare.

Ea își dă ochii peste cap. Enervant rău de tot.

• • •

Am ajuns în Phoenix. Mă simt super obosit și cred că am nevoie de un duș fierbinte.

Am comandat un uber și am ajuns rapid la hotel. Am mers la recepție,m-am prezentat și mi-a dat cardul acela care poate debloca ușa.

Eu și Natasha am luat liftul.

[...]

Eu și Natasha suntem în camera de hotel. Ea stă pe laptop în patul ei și eu mă cert cu soră-mea prin mesaje pe baza unor acțiuni la un magazin de bijuterii. Dar destul de repede mi-a dispărut cheful de ceartă și i-am spus că nu am chef și timp de ea.

Îmi ridic ochii spre Natasha și o privesc. Ea fiind atentă la ecran.

- De ce mă priviți? Mă întreabă și eu mă crispez.

- "Priviți"? Nu mi te mai adresa cu pronumele personal de politețe. E deja enervat.

- Oh.. OK. Imediat calmul dispare de pe chipul ei și se crispează.

- Bryan... Am primit un mesaj de la acest "Mason Vance".

- Pai spune ce scrie...

Ea șovăie câteva secunde.

- A spus că nu poate să ajungă mâine la întâlnire, și a întrebat dacă putem lăsa întâlnirea pe poimâine.

Eu răd.

- Glumești!

Ea clatină din cap.

Îmi lovesc tare capul și îmi strâng părul cu putere.

CUM ADICĂ NU POATE SĂ AJUNGĂ!? CINE CREDE CĂ SUNT EU!? UN FRAIER CARE AJUNGE ÎNȘELAT!? Am treaba în California, nu e ca și cum am timp liber nelimitat și pot să merg în vacanțe oricând îmi vine mie cheful!

Oftez zgomotos și îi spun Natashei:

- Spune-i că plecăm răspoimâine și că e OK se ne întâlnim poimâine. Scrie-i mai repede până nu fac o criză de isterie.

Ea face în tocmai și mă trezesc cu o întrebare din partea ei.

- Prelungim șederea aici? Cu încă o zi?

Eu încuviintez din cap. Ea lasă laptop-ul deoparte și se ridică.

- Mă duc la recepție.

- Du-te mai repede. S-ar putea să mă răzgândesc și să plec dracu' de aici în 2 secunde!

Doamne cât de mult mă enervează acest bărbat „Mason" de-mi vine să o pun pe Natasha să-i spună că anulez întâlnirea. Fierb de nervi și de frustrare.

Aud ușa închizându-se și Natasha intră rapid în cameră.Mă privește lung.

Ridic ochii și o privesc și eu.

- Ce? o întreb.

- Ești... frustrat? Mă întrabă ea așezându-se pe marginea patului meu.

Eu oftez zgomotos și încuviințez din cap.

- Am o groază de lucruri pe cap în California! Întâlnirea asta mi-a dat toate planurile peste cap...

În momentul ăsta par atât de vulnerabil! De ce las să arăt asta de față cu ea?

- Te voi ajuta și eu cu unele! Nu mai ești singur! Îmi spune ea și brusc îi simt mâna pe umărul meu.

Imediat mă îndepărtez.

- Hmm... mulțumesc.

Ea zâmbește.

Se ridică de pe patul meu și se duce la fereastră. Trage puțin draperia, doar pentru a trage un ochi.

- Cred că va urma o furtună. Norii aceștia sunt tare apocaliptici... spune ea.

Eu iau telefonul și mă uit la prognoza meteo. E clar. Trebuia să se întâmple ceva... furtună puternică în seara asta, și se întinde în 2 zile. Lucru mai mișto nu se putea întâmpla!

- Mdea, presimțirea ta nu dă greș. Prognoza meteo spune că în seara asta o să fie o furtună puternică. Cu fulgere, tunete, trăsnete, tot tacâmul.

Îi aud oftatul fetei dar decid să nu-l bag în seamă.

Never AgainUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum