Capitolul 31

963 61 17
                                    

Bryan

Natasha își aranjează părul în timp ce eu mă holbez la oglinda care îi reflectă silueta fără cusur.

— Ți-am spus Bryan. Merg în oraș cu o prietenă. Nu ai motive să fi gelos!

Îmi spune ea punându-și clamă în păr.

— Ești sigură că te întâlnești cu o prietenă? Și nu cu un prieten? Spun eu accentuând cuvântul prieten.

Ea își dă ochii peste cap.

— Bryan... poate că relația noastră a devenit mai mult decât pasională în ultimul timp dar nu ești soțul sau iubitul meu să fi gelos și să îmi impui lucruri pe care e clar că nu le voi respecta.

Eu expir și mă reped parcă cu viteza luminii lipindu-mă de spatele ei. Îi dau o șuviță de pe umăr pe spate.

— Știi că de când Forest a apărut încerc să te apăr cum știu eu mai bine fără să te superi într-un fel, nu?

Îi șoptesc eu la ureche și îi sărut ușor baza gâtului. Obrajii ei capătă culoare, un roșu aprins.

Ea înghite brusc în sec și expiră profund.

— Știu, Bryan... spune ea pe un ton inflexibil.

— Dacă se întâmplă ceva bizar dă-mi un mesaj și vin de îndată.

Ea dă din cap.

• • •

Natasha se află la o cafenea, nu foarte departe de clădirea companiei. Și vorbește cu prietena ei.

Prietena ei este o roșcată, puțin plinuță, îmbrăcată cu o rochie comodă și vaporoasă.

Și știu asta fiindcă și eu sunt la cafenea. Mai exact în parcare. I-am împrumutat puțin mașina lui Grayson. El a spus că mă comport ca un psihopat obsesiv. Dar nu i-am dat importanță.

Am ochelarii de soare pe ochii și mă uit fix la Natasha.

Practic o spionez.

Natasha mușcă dintr-un croissant și zâmbește la ceva ce spune roșcata.

Eu deschid geamul portierei și aprind o țigară.

Mi-am schimbat hainele de birou, din costumul meu influent. Sunt îmbrăcat lejer, pantaloni de trening și un tricou simplu.

Brusc telefonul îmi sună. Cuvântul "Ashley" apare pe ecran. Răspund și imediat ea se răcnește la mine.

— Unde puii mei ești?

— Ce ai fata mea? Ți-a venit perioada?

Mă amuz eu.

— Nu mă lua la mișto! Unde ești!?

— Oh, o spionez pe Natasha.

Eu trag un fum din țigară.

— Ce!? Ai înnebunit, nu? Ai de lucrat la birou! Stai... De ce o spionezi pe Natasha?

Eu chicotesc întunecat.

— Bryan! Spune ea pe un ton amenințător. Nu încerca nimic. Lasă fata în pace!

— Ea a ales să îmi devină secretară. Eu doar m-am supus frumuseții ei.

Never AgainWhere stories live. Discover now