Never Again

Capitolul 20

Bryan

Este trecut de miezul nopții. Eu și Natasha am întreținut trei acte sexuale, dintre care una de sex oral.

Acum amândoi suntem goi pușcă în pat și Natasha doarme, cu spatele la mine. Eu nu pot să dorm.

Dacă o dată o să mai fac sex cu ea, cred că voi fi dependent de ea și - respectiv - corpul ei.

Dar există ceva la mijloc. Nu o iubesc. Și nu o pot iubi. Nu am mai iubit o femeie de când a murit mama (excluzând-o pe Ashley). Nu am experiență în afecțiune și tandrețe... Nu știu cum să le manifest... Dar nici nu vreau s-o fac.

Eu nu am nevoie de nici o femeie în viața mea.

Mă ridic din pat și îmi caut boxerii pe aici. Îi îmbrac și cobor la parter.

Îmi îmbrac și celelalte haine și mă așez pe un scaun de lângă blatul de bucătărie.

Cum a-și putea repara asta? Cum i-ași putea spune Natashei că nu o pot iubi fără să o rănesc?

Desigur că o vei răni, idiotule!

Mă apostrofează vocea mea interioară.

Sincer să fiu nu mă mai interesează. Dacă o rănesc asta e.

— Hei?... o voce suavă îmi cuprinde auzul rupând legătura cu gândurile mele.

Întorc capul spre scări și o văd pe Natasha stând acolo, cu mâna pe balustradă și acoperită cu un halat alb.

— ... ce s-a întâmplat? Mă întreabă ea.

Înghit în sec și încep să vorbesc.

— Natasha, cred că știu ce crezi în momentul ăsta dar vreau să știi că greșești.

Ea își încruntă sprâncenele.

— Nu înțeleg... se aproprie ea de mine.

— Chiar dacă am întreținut câteva acte sexuale asta nu înseamnă că te iubesc. Nu pot să te iubesc.

Imediat expresia ei se schimbă.

— De ce nu poți?

— Nu știu cum să iubesc o femeie.

— Aha, și te-ai gândit să ți-o tragi cu mine din distracție? Se răstește ea.

Nu spun nimic.

Ea își aruncă brațele în aer frustrată.

— Ești incredibil! Chiar nu mă așteptam la asta! spune ea stupefiată.

— Eu nu sunt potrivit pentru tine Natasha! Mă ridic de pe scaun. Ce relație poate exista între șef și secretara lui decât cea profesională? Fac o pauză. Tot ce a fost între noi în urmă cu câteva ore a fost doar o distracție pentru a scăpa de stres și din pricina tentației de a i-o trage cuiva!

Lacrimile i se oglindesc în ochii ei albaștrii-căprui și simt cum mi se strânge stomacul.

— Nu pot să cred! Ea se aproprie foarte mult de mine și mă privește de jos cu o expresie mortală. Tu mi-ai folosit mie corpul doar pentru a-ți satisface nevoile? Face o pauză. Dumnezeule! Cât de egoist poți fi!...

— ... Ți-am mărturisit relația mea toxică din trecut... cu Forest. Și chiar ești atât de egoist să-mi faci asta?...

Spune ea.

— ... Am avut încredere în tine cum nu am avut în nimeni în acele momente...

Îi cade câte o lacrimă din fiecare ochi.