-Capitolul 8.-

680 57 3
                                    

Andy's POV.

Juliet: Nu îmi place deloc cum arată.

Andy: Adică?

Juliet: La vârsta ei este prea slabă.

Andy: Ea a facut foamea în "centrul" ăla. Cred ca dacă nu o luam, murea.

Juliet: Ar trebui sa mai pună pe ea.

Andy: Este a doua zi de când e aici. O sa isi revină ea.

Juliet: Mi-e milă de ea. Si m-am atasat mult de ea. Îmi place.

Andy: E o fată cuminte. Trebuie sa se acomodeze. Încă nu ii vine sa creadă ce îi se întâmplă.

Juliet: Oare s-a trezit?

Andy: Nu stiu. Ma duc sa văd.

Spun eu în timp ce ma ridic din pat. Ies din camera apoi ma îndrept spre camera Evei. Bat ușor la usa dar nu răspunde nimeni. Deschid usa usor cu gândul ca poate încă doarme dar ea era pe balcon.

O priveam rezemat de tocul usii. Era pe un scaun si se tot chinuia sa desfacă cutia de la noul ei telefon cumpărat de Juliet. Ma bucur ca avem toți 3 telefoane la fel. Doar ca al meu este negru.

Andy: Te ajut?

Spun în timp ce ma duc catre ea pe balcon. Ea făcuse ochii mari când îmi auzise vocea. Dar un mic zâmbet ii apăruse.

Eve: Mda.. nu reusesc sa il deschid.

Andy: Cutia de la Apple e mai ciudată față de alte firme.

Ii deschid cutia apoi ii dau înapoi sa umble ea prima pe noul ei telefon.

Eve: Nu stiu cum sa vă mulțumesc.

Andy: Nu-i nevoie sa mulțumești.

Eve: Mi-ai salvat viața de acolo.

Andy: Si ma bucur ca te-am luat.

Luase telefonul in mână apoi il privea ca si cum l-a vazut pe Dumnezeu în față. Il deschisese apoi incepuse sa intre prin toate aplicațiile telefonului.

Andy: Vreau sa te întreb ceva.

Eve: Desigur.

Andy: Cum ai ajuns în acel centru de adopție? Adică ce ai facut de părinții tăi s-au gandit la chestia asta?

Când auzise ce vroiam sa aflu, oftase apoi pusese telefonul pe masă cu gândul sa vorbim.

Eve: Fiindcă părinții mei nu au fost de acord cu genul asta de muzică mai neobisnuit. Le-am tot promis ca nu voi mai asculta, îmi era imposibil sa ma despart de lumea mea, mereu ma îmbrăcăm în negru si aveam numai haine negre. Pe mine scoala nu ma interesa. Fiindcă si acolo eram batjocorită chiar de profesori. Si acolo mi-am pierdut încrederea in oameni..

Andy: Si dasta te-au abandonat?

Eve: Cam da. Intr-o zi când am venit de la liceu, părinții tocmai îmi cautase în lucruri. Si fiindcă eram talentată la desen, desenam ce credeam eu ca este in lumea mea. Fiindcă aveam certuri in fiecare zi, mama a chemat un echipaj de la centru apoi 2 asistenți m-au doborât si m-au injectat la gât sa pot adormi. Apoi m-am trezit in ambulanță, am ajuns la centru si când am ajuns aproape de usile de urgență, fiindcă toți ma credeau nebună, asistenții i-au interzis părinților sa ma mai vadă. Si de atunci nu i-am mai vazut. De aproape un an..

Andy: Si îți urasti părinții acum?..

Eve: Cei mai mari dusmani.

Andy: Este o poveste asemănătoare cu a mea in adolescență. Doar ca ai mei nu au renunțat la mine si m-au îndrumat sa fac ce îmi place. Si eu tot la liceu aveam probleme.

Eve: Mh..

Andy: Apropo. Am vorbit cu un prieten de al meu care este psihologic. A spus ca dacă pot veni cu tine mâine dimineață, e ok.

Eve: Si îmi va face ceva rău?

Andy: Nu. Doamne fereste. Doar ca va vorbi cu tine si iti va da niste sfaturi pe viitor.

Eve: M.. Bine..

Andy: Daca e ceva ma găsesti in camera sau in living.

Eve: Bine.

Ii ciufulesc parul apoi ies din camera ei. Îmi place sa ii ciufulesc parul. Ma duc in living fiindcă la bucătărie miroase a mâncare. Asta inseamna ca este Juliet.

Juliet: E ok?

Andy: Da. Am ajutat-o sa isi desfacă telefonul.

Juliet: Ah.. am uitat sa ii spun sa aibe grija la cutia telefonului.

Andy: Am desfacut-o eu.

Ma asez la masă apoi Juliet isi vede de rețeta ei. M-a pus pe gânduri Eve. Parcă Dumnezeu m-a trimis chiar in ziua aia sa o adopt. Si ma bucur ca am facut-o.

Juliet: Am observat azi ceva la Eve.

Andy: Ce?

Juliet: S-a panicat azi când am intrat in mall.

Andy: De ce?

Juliet: Fiindcă a vazut multă lume. Aglomerat peste tot. Era gălăgie.

Andy: Este o treabă de psihologie. Maine dimineață o voi duce la un psiholog.

Juliet: Bine. Eu maine voi fii tot liberă.

Andy: Si eu sunt. O sa înregistreze toata ziua CC.

Juliet: Super atunci. O sa stam cu Eve.

Eve's POV.

Era atât de frumos. Îmi place sa stau pe balcon când soarele apune. Este superb. Culoarea rosiatica a cerului amestecat cu negrul nopții. Stelele apar si ele. Luna isi face apariția. Atât de frumos.

Intr-un final am învățat cum sa umblu pe un Iphone. Este usor. Greu la început. Dintr-o data o aud pe Juliet tipand pe hol.

Juliet: Eve. La masă.

Eve: Imediat.

Intru in camera si las telefonul pe pat. Ies din camera si cobor la bucătărie. Acolo, Andy o ajuta pe Juliet sa aranjeze masa pentru cină.

Eve: Ajut cu ceva?

Andy: Nu. Doar astepti.

Eve: Mh..

Ma asez la masă apoi in scurt timp Andy pune si farfuriile cu mâncare pe masă. Se pun si cei 2 apoi începem sa mâncăm. Mi-e nu prea îmi era foame. Dar totusi am mâncat fiindcă era bun.

Andy: Vrun plan?

Eve: Ce plan?

Juliet: Pai noi 2 o sa fim liberi mâine. Te vei duce prima data cu Andy unde trebuie sa mergeți, apoi?

Andy: Mergem in parc.

Juliet: Pe plajă.

Andy: De ce plajă?

Juliet: Fiindcă este vară.

Andy: Mergem in parcul de distracții si gata

Juliet: Bine..

Andy: Eve nu spui nimic? Tu ce ai vrea sa faci?

Eve: Pai.. nu prea m-am gândit..

Andy: Esti de acord cu ce am zis?

Eve: Îmi este indiferent.

Spun eu zâmbind. In scurt timp termin de mâncat apoi ma duc la chiuvetă si spăl farfuria.

Juliet: Eve.

Eve: Mh..

Juliet: Esti foarte slabă.

Eve: Asa eram si acum un an.

Juliet: Dar esti prea slabă pentru varsta ta. Trebuie sa mai pui puțin pe tine.

Eve: O sa încerc.

Spun eu cu un zâmbet larg pe față. Urc spre camera mea apoi incep sa ma îmbrac in pijamale. Acum am si propriile pijamale. Si sunt roz.

Pun noul meu telefon pe noptieră apoi ma bag sub pătura călduroasă, pun capul pe perna moale si încerc sa adorm ca sa fiu fresh pentru maine.

Legion Of The BlackUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum