-Capitolul 14.-

574 42 5
                                    

Eve's POV.

O nouă zi. Un nou început. Este dimineață. Mai exact ora 10:46. Ma întind in tot părul apoi privesc tavanul. Aud cum usa camerei mele se deschide si il zăresc pe Andy si el la fel de somnoros.

Andy: Neata.

Eve: Neata..

Andy: Sa începi sa te pregătești ca sa mergem la părinții tăi.

Eve: Fosti.

Andy: Ma rog..

Spune el in timp ce isi pune mâna pe frunte apoi isi aranjase părul. Iesire din camera cu gura mare fiindcă căsca.

Oftez si ma ridic si eu din pat. Il aranjez apoi deschid geamul larg ca sa intre aer curat.

Ma duc la baie apoi incep sa îmi fac rutina de dimineață. Ma duc la dulap apoi incep sa ma îmbrac in ceva mai grosuț. Fiindcă este aproape toamnă. Si chiar nu am chef sa racesc.

Ma incalt in niste cizme negre cu ținte apoi îmi prind părul intr-o coadă împletită. Îmi iau un hanotac alb cu panda apoi îmi iau telefonul de pe noptieră si ies si eu din cameră.

Cand ies din camera mea dau nas in nas cu Juliet care iesise si ea din camera a ei si a lui Andy. Si ea era gata pregătită sa plece.

Eve: Vi si tu cu noi?

Juliet: Nu. Eu am niste treabă la studio.

Eve: Aa.. ok.

Spun eu puțin dezamăgită. Coborâm amândouă jos in living si il privim pe Andy cum mânca ca un nemancat un sandwich.

Statea in picioare cu sandwich-ul in gura si intr-o mână ținea o farfurie cu 2 sandwich-uri.

Juliet: Arăți ca un semafor.

Eve: Iti mai trebuie culori.

Andy: Sunt in negru. E bine si asa.

Amândouă luam sandwich din farfurie iar el lasase farfuria pe barul de la bucătărie apoi iesim toți 3 din casa.

Juliet se duce la masina ei apoi plecase. Eu si cu Andy terminam de mâncat apoi intrăm in masina lui. Eu îmi pun centura de siguranță apoi..

Andy: Adresa vă rog.

Eve: Aaa.. stai sa îmi amintesc.

Andy: Faci mișto de mine?

Incercam sa îmi amintesc adresa unde stăteam. Chiar am uitat-o..

Andy: Cum vrei sa iti recupereze lucrurile daca nu mai sti unde ai stat?

Eve: Aaa.. gata!

Ii spun adresa iar el oftase apoi pornire motorul. Sunt foarte emoționată.

Andy: Sigur asta este?

Eve: Da. O sa recunosc eu vila.

Andy: Deci e o vilă?

Eve: Dap.

Nu mai spusese nimic. Pur si simplu era atent la drum apoi il vad cum isi aprinde o țigară.

Andy: Părinții tăi erau agresivi?

Eve: Cam tata era asa. Se enerva din orice si mereu vroia sa ma lovească. Dar mama mi-a luat apărarea pana s-a plictisit si ea de mine.

Andy: Deci sa inteleg ca nu plec de acolo fara sa nu ii omor?

Eve: Te rog.. Nu fa scandal..

Andy: Trebuie. Esti o fată deosebită. Nu merită asa ceva.

Eve: Te rog.. lasai. Ce a fost a fost. Îmi iau lucrurile si gata. Chiar nu vreau sa te vad si pe tine cum te certi cu ei.. si tata poate fii agresiv cu oricine.

Andy: Si chiar crezi ca îmi este frică? Am tot tupeul sa dau intr-un părinte care isi bate joc de propriul copil.

Eve: Te rog.. Nu vreau sa se ajungă la astfel de chesti. Îmi iau lucrurile si plecăm.

Andy: Bine. Dar daca ma provoacă..

Eve: Atunci da. Poți sa iti dau drumul la gură. Dar nu fizic.

Andy: Of.. o sa incerc sa ma abțin.

Nu mai spun nimic. Deja am inceput sa recunosc niste locuri. Asta înseamnă ca suntem aproape.

Inima îmi bate foarte tare. Gândul ca ii voi vedea in față si ca nu stiu cum vor reactiona, ma omoară.

Cum observ, Andy este pregătit in orice moment sa se ia in gură sau chiar la bătaie cu părinții mei. Nu vreau sa vad asta.

Andy: Sa îmi spui care este.

Spune el in timp ce încetinește viteza masinii. Erau numai case si vile. Ma uit numai in stânga si in dreapta si intr-un final o gasesc.

Eve: E cea cu poarta neagră.

Andy: Este o casă prea mare pentru o familie fara creier.

Parcase masina in fata porții iar emoțiile si frica erau prea mari pentru mine. Nu cred ca fac fața.

Eve: Andy..

Andy: Da?

Eve: Mi-e frică..

Andy: Nu are ce sa se întâmple.

Eve: Îmi promiti ca vei fii calm?

Andy: Dacă ma calcă pe coadă, nu am ce sa fac. Dar voi încerca sa fiu cat pot de calm ca sa nu te speri. Deja esti.

Oftez apoi iesim din masină. Il prind pe Andy de mână apoi el zambise. Aveam mâna rece si udă din cauza fricii si a emoțiilor. Ajung in fața usii si cu greu imi fac curaj sa bat.

Andy: Haide.. cu cat faci asta mai repede cu atât se termina povestea mai repede.

Oftez apoi intr-un final bat la usa. Respir puțin usurata dar cand se deschide usa, inima îmi ramane înțepenită.

Il țineam atât de strâns de mână pe Andy. Si el la fel făcea. El chiar nu are nicio treabă.

Cand o vad pe mama mea, simteam cum aveam lacrimi in ochi de frică, mâna îmi tremura. Nu s-a schimbat de lor. Aceasi ființă care mi-a dat viață.

- Eve?!..

Legion Of The BlackUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum