Legion Of The Black

-Capitolul 42.-

Eve's POV.

Îmi este atât de sete. Și foame. Și frig. Și de toate. Este a treia zi de când mă aflu în acest loc. Aceasi poziție. Aceasi chestie. Gura lipită și membrele legate.

Mama nu este singura care se afla aici. Este și tata. Sigur mă vrea pe mine. Dacă Juliet va păți ceva, mă voi simți vinovata toată viața.

Nu are ce sa caute aici. Nu are ce sa pățească. Nu este de vina cu nimic. Mai bine mor și se termina treaba. Așa este cel mai bine.

Juliet mă privea în continuare fără indiferență. Niciodată nu m-a privit așa. Are motivul. Eu am adus-o aici. Treburile din trecut au adus-o aici.

Mama mi-a spus ca am moartea asigurata. Sunt pregătită pentru ăsta. Ăsta merit. Ma bucur totuși ca am avut câteva luni de libertate și bucurie. Ca am avut oameni sufletiști și de treaba lângă mine. Care m-au susținut în fiecare clipa.

Fac ochii mari și inima începuse sa îmi bata când aud tocuri mergând pe lângă ușa. Usa se deschide și văd o menajeră foarte drăguță cu o tava în mână. Avea doua pahare cu apa și doua sandwich-ri.

- Eveline. Ești atât de schimbată.

Femeia mi se părea cunoscută. Nu știam cine este exact. Ea ea mă cunoștea. Se dusese la Juliet și îi dăduse scociul de la gura jos. La fel făcând și mie.

Juliet: DRACULUI CE NAIBA SE ÎNTÂMPLĂ?!!

- Mai ușor. Nu te panica. Nu va fac nimic. Profit de timp ca suntem doar noi 3 în locul ăsta.

Eve: Cine ești?

- Nu mai mai ți minte?

Eve: Nu..

- Eram menajera și bona ta. Nu vrei sa ști cât de mult m-a afectat plecarea ta.

Eve: Jasmin?..

Jasmin: Eu scumpo.

Eve: Doamne..

Jasmin: Mâncați ăsta. Nu va grăbiți. Oamenii aia rai o sa vina tocmai diseară.

Eve: Jasmin.. ne vrei binele?..

Jasmin: Da. Logic. As vrea tare mult sa va dau drumul. Dar ne aflam intr-o pădure lângă New York, nu știți drumul spre casa plus ca eu voi pica.

Eve: Te rog.. ia telefonul meu din buzunar și intra la apeluri.

Juliet: Ce vrei sa faci?

Eve: Sa vorbim cu Andy. Profitam.

Jasmin: Deci apelez pe acest Andy?..

Eve: Da. Nu ne aude nimeni.. nu?..

Jasmin: Suntem doar noi 3.

Juliet: E bine.

Juliet venise cum poate lângă mine și Jasmin și imediat Andy răspunsese la apel.

Andy: Doamne.. Eve? Unde ești? Ești bine?.. Ai pățit ceva? Juliet e cu tine?..

Eve: Andy.. Stai calm.. suntem bine..

Începuse sa plâng calumea. Nu credeam ca voi avea șansa să vorbesc acum cu el. Și el părea foarte disperat la telefon. Juliet nu își găsea cuvintele..

Jasmin: Bună ziua. Sunt o doamna care am fost bona lui Eve. Stați liniștit. Amândouă sunt bine.

Andy: Unde sunteți? Sunteți cautate de FBI și politia în tot orașul.