Eve's POV.
Andy: Eve..
Eram șocată. Îl priveam cum stătea în genunchi în fata mea. Ținea o mana la inimă unde sângera. Abea putea sa mă mai privească.
Andy: Te r-rog..
Ridicase o mana spre mine cu gândul sa mă atingă. Dar mă dau un pas în spate sa nu până mâna pe mine.
Andy: Eve..
Nu înțelegeam ce se întâmplă. Era complet chinuit. Îl văd căzând jos într-o balta de sânge. Vreau sa îl ajut dar nu vreau sa îl ating. Încep sa plâng foarte tare și imediat simt o mana pe umărul meu.
Lângă mine apare Juliet. Mă privea cu multa ură. Parcă vroia sa mă omoare imediat. Dar nu putea. Ținea un bebeluș în brațe. Acel bebeluș avea ochii la fel de albaștri ca ai lui Andy.
Juliet: De ce? De ce ai făcut ăsta?
Eve: Ce am făcut?..
Juliet: Ai omorât tatăl copilului meu!
Eram complet blocată. Eu nu am făcut nimic. Încerc sa pun mâna la gura fiindcă eram șocată dar scap din mână un cuțit. Un cuțit plin de sânge. Eu am făcut ăsta?..
O văd pe Juliet cum ia cuțitul de jos și pune bebelușul lângă trupul fără suflet al lui Andy. Ea se repezi la mine și îmi înfige cuțitul la fel de tare cum începuse ea sa râdă de ce făcuse.
Cad și eu lângă Andy și încercăm să îi privesc oare cum chipul. Dar văd doar ceață și închid ochii..
Andy's POV.
Andy: Lion sau Cini Minis?
Juliet: Cini Minis..
Juliet m-a lăsat pe mine sa fac micul dejun azi. Așa ca pregătesc pentru amândoi cereale cu lapte. Eu prefer Lion.
Pun în boluri lapte apoi cereale diferite. Mă întorc la masă și îi pun bolul cu micul dejun în față.
Ea doar privește scaunul unde stătea Eve când mânca micul dejun și cina. Este în aceasi situație. Se gândește numai la ea. Nu o pot ajuta cu nimic. I-am explicat ca Eve este bine. Dar degeaba.
Andy: Juliet..
Tresărire când îi pronuntasem numele. Se uita la mine apoi spre bolul din fața ei. Începuse sa mănânce.
Mă pun și eu la masa în fața ei și încep sa mănânc. Îi priveam fiecare mișcare. Mă enervez din ce în ce mai tare când văd ca suferă în ea și nu poată sa facă nimic.
Tresarim amândoi când auzim soneria de la ușă de la intrare. Mă ridic de la masa, mă duc către ușa și o deschid. Era Max.
Max: Neata Andy. Eve vine azi la liceu?
YOU ARE READING
Legion Of The Black
FanfictionEve. O adolescentă de 17 ani. Viața ei? Un chin. O viață blestemată. Sau chiar un cosmar din care nu se poate trezi. Eve, o fată care înainte era ca toți ceilalți adolescenți. Cu zambetul pe buze si fericită in felul ei. Dar fericirea ei s-a spulber...