Legion Of The Black

-Capitolul 10.-

Eve's POV.

Andy a avut dreptate. Nu a fost nimic rău. Doar acel domn a vorbit cu mine si mi-a pus niste întrebari. Ma bucur ca Andy a ales sa ma ajute. Ma bucur ca Andy ține la mine. Si ma bucur ca Andy m-a adoptat.

Acum sunt in masina lui. Sunt singură. Am făcut un auto-stop pentru a cumpara el ceva de la magazin. El a vrut sa vin cu el in magazin. Dar am ales sa rămân in masina si sa îl astept.

In scurt timp apăruse si el. Pusese in port bagaj plasele pline de alimente cumpărate apoi intrase si el in masină. Îmi dăduse o pungă cu chipsuri apoi el isi aprinde o țigară.

Eve: Merci.

Desfac punga apoi incep sa mănânc. Îmi era cam foame. Il poftesc si pe el sa ia din chips-uri dar a refuzat. Mai mult preferă țigara.

Eve: Si acum ce facem?

Andy: Mergem acasă.

Eve: Apoi?

Andy: Apoi daca Juliet are chef, mergem sa ne plimbam in parc.

Eve: Sună bine. Am chef sa ma plimb. Am energie.

Andy: Ma bucur sa aud asta.

În scurt timp ajungem în fața casei. Il ajut pe Andy cu pungile cu alimente apoi intrăm în living.

Andy: Punele pe masă la bucătărie.

Eve: Bine.

La pun pe masă apoi il ajut sa le despacheteze. Dar Andy văzuse un bilet lipit de frigider.

Andy: La naiba.

Eve: Ce?

Andy: Juliet a fost chemată la studio.

Eve: Parcă avea liber.

Andy: Avea. Hai ca o sun acum. Tu despacheteaza alea te rog.

Eve: Bine.

El se dusese in living iar eu îmi continui treaba se despachetez. Pun toate lucrurile la locul lor apoi termin. Andy revine si ramane surprins.

Andy: Asa repede?

Eve: Da. De ce?

Andy: Nimic. Bravo. Am vorbit cu Juliet. Ai vrea sa mergem sa ne plimbam seara?

Eve: Da. Cam in fiecare seară stau pe balcon si ma uit cum se întunecă. Îmi place.

Andy: Si mie îmi place. Si eu stateam pe balcon si ma uităm cum apar stelele. Dar m-am plictisit.

Eve: Eu nu ma pot plictisi. Este o atmosferă plăcută.

Andy: Ai dreptate.

Zâmbesc apoi ma duc catre scări sa pot merge catre camera mea. Dar Andy ma oprise.

Andy: Unde fugi?

Eve: Ma duc in cameră.

Andy: Si eu vroiam sa iti arăt ceva.

Eve: Ce?

Andy: Pai o sa vezi.

Spune el zâmbind apoi ma ia de mana si urcam la etaj. Mergem pana in capătul holului apoi al deschide o usa cu cheia. Rămân suprisa ce vad.

Andy: Îți place?

Eve: Da..

Era o camera plină de tot felul de jocuri. Erau mese de ping-pong, mese de poker, si un televizor foate mare cu console si o canapea.

Andy: Ce alegi? Avem ce face până vine Juliet.

Eve: Pai poker nu joc fiindcă sunt minoră. Ping-pong?

Andy: Desigur.

Iau o paletă în mână apoi Andy servise el primul mingea. Stiam sa joc ping-pong. Bine zis "stiam".

Andy: O sa te bag măr.

Eve: P-Poftim?..

Andy: Doamne.. Nu in sensul ăla. Ma referam la joc.

Eve: Mh.. Bine.

Ne jucam in continuare pana când Andy se făcuse cu scorul 5-2. E bun.

Andy: Jocuri video?

Eve: Mda..

Ne trantim pe canapea apoi el deschisese TV-ul si îmi dăduse o consolă. Băgase un joc foarte ciudat. Dar tot am jucat.

După ore întregi, isi face apariția Juliet. Era foarte obosită. Se vedea după ea.

Andy: Esti ok?

Juliet: Nu. Sunt moartă.

Spune ea in timp ce iese supărată din camera jocurilor. Andy se ridicase si el de pe canapea si se duce dupa ea.

Eu fiindcă ramasesem singură, ma ridic si eu de pe canapea apoi ies din camera cu jocuri. Ma duc in camera mea apoi incep sa ma îmbrac in pijamalele mele roz. Îmi prind părul apoi ma duc pe balcon.

Este atât de frumos. Este atât de răcoare. Cerul este negru si plin de stele. O atmosferă atât de plăcută.

Andy: Eve?

Eve: Da?

Spun eu in timp ce îmi întorc capul catre el. Si el era îmbrăcat in pijamale. Doar ca ale lui erau cu Batman. Logic.

Andy: Scuze ca te-am lăsat singură. Nu putem sa mai mergem in parcul de distracții. Juliet este foarte obosită.

Eve: Nu este nici-o problemă. Este mai bine aici pe balcon.

Andy: Nu iti este frig?

Eve: Nu. Este ok vremea.

Andy: Vrei sa mergi sus pe acoperis?

Eve: De ce?

Andy: Este mai frumos acolo. Si vezi stele mai bine. Este mai placut.

Eve: Si nu putem sa cădem?

Andy: Nu. Stam unde este acoperisul plat.

Eve: Bine atunci.

Andy: Ai o pătură mare si pufoasa?

Eve: Pai.. Nu cred.

Spun in timp ce caut prin dulap. După ce am cautat câteva minute gasesc o pătură foarte mare si pufoasa.

Andy: E perfectă.

Spune el zâmbind si luând pătură în mână. Merg cu el pe hol apoi el deschisese o usa care ducea pe un balcon foarte mare. Era de fapt o tereasa. Era o mică scară care ducea pe acoperis.

Ne urcam apoi mergem in locul unde era plat. Andy aranjase pătură apoi ne punem pe ea. Eu una era surprinsă si fascinată de ce vedeam. Era totul perfect.

Eve: Este superb..

Andy: Stiu. Aici veneam când trebuia sa am inspirație pentru melodii.

Eve: Dasta sunt asa perfecte melodiile trupei?

Andy: Nu pot spune perfect. Nu exista perfecțiunea.

Oftez si ma uit catre el. Isi aprinsese o țigară apoi se uitase si el pe cer. Când văzuse ca ma holbam la el zambise.

Eve: Cum de ai devenit ce iti doreai de mic?

Andy: Încredere. Oameni în care aveam încercare. Părinții care m-au îndrumat sa fac ce îmi place. Am muncit, am învățat din greseli si am ajuns unde sunt acum.

Eve: Eu nu mai am puterea sa mai ajung ce îmi doresc.

Andy: Adică?

Eve: Nu contează. Este de domeniul trecutului.

Andy: Ba contează. Pentru mine contează. Ce vrei sa devii? Esti tânără. Ai timp daca acum esti pe mâini bune.

Eve: Când eram mică îmi doream sa fiu fotomodel. Îmi aduc aminte ca ma îmbrăcăm in tot felul de haine apoi o puneam pe mama sa îmi facă poze.

Andy: Mh.. Eu am fost model inainte sa fiu cunoscut.

Eve: Toți fanii stiu asta.

Andy: Mda.. adevărat..