Idolul meu

Prolog

       

-Nu o să dai la facultate în Coreea. Nici nu ştii coreeană! îmi zise mama privindu-mă dezaprobatoare, iar tata avea o expresie indiferentă –ca de obicei.

-Este viitorul meu, mamă, zic eu, încercând să fiu calmă –deşi nu îmi reuşea.

-Este un vis idiot, care nu o să te ducă nicăieri. Du-te în Austria, Anglia, chiar şi America ar fi bine, fir-ar să fie –doar nu te duce acolo la chinezoii tăi. Of, oftă ea, frecându-şi cu o mână tâmplele, ştiam eu că ar fi trebuit să îţi deconectez internetul –numai prostii, animauri, drame coreene, mănga, mânga, ce naiba mai e şi aia....

-Animeuri şi manga, mamă, o corectez eu, simţind deja cum mă înflăcărez. Şi ca să ştii şi tu, am făcut cursuri de coreeană în paralel cu meditaţiile la matematică şi engleză. Ştiu destul cât să mă descurc până învăţ mai bine de acolo. Şi nu mă duc pentru "chinezoi" mă duc pentru cultura şi istoria lor.

-Mda, de asta toată camera ta e decorată cu pop coreean şi idoli femei.

-Încetează! ţip eu exasperată ridicându-mă în picioare. Am 19 ani, îmi pot decide singură viitorul. Dacă nu vreţi să mă ajutaţi financiar, am să muncesc şi tot am să mă duc. Nu am să fac cum vreţi voi...

-Bine du-te, vorbi tata pentru prima oară de când începuse discuţia. Dacă maică-ta nu vrea, îţi dau eu bani. Doar încetaţi cu cearta asta idioată, îmi daţi dureri de cap, termină el şi plecă din cameră.

Pentru prima oară în viaţă îi eram recunoscătoare. În sfârşit era de acord cu mine. Mama mă privi cu o expresie plină de reproş şi dezamăgire însă doar dădu din cap, toată încăpăţânarea de până acum risipindu-se instantaneu. Nu se putea lua în gură cu tata, oricât de mult ar fi vrut.

-Ok atunci, e stabilit, zâmbesc eu, încercând să nu mă las dusă de val şi să încep să ţopăi de bucurie. Trebuie să îmi semnezi actele astea, iar la începutul lui octombrie o să merg acolo să dau examen de admitere. O să mă uit începând de acum pentru chirie şi eventual un curs de coreeană, ca să învăţ mai bine. Semnează-le tu şi i le duc şi tatei imediat.

Mama dădu din cap fără vlagă, semnând scârbită documentele. I le iau din faţă, ţopăind încântată spre camera tatei.