Without A Warning

Capitolul 7.

Ma trezesc din transa mea care durează de câteva secunde. Îmi scutur capul și clipesc des.

- Ce cauți aici? Întreb cu o voce de gheata.
- Am venit pentru ca vreau sa discutam
- Nu avem ce. Și de unde ști unde locuiesc?
- Am casa prin zona și te-am văzut venind când îmi parcam mașina.
- Mașina? Întreb și îmi ridic o sprânceană
- Da! Mașina. Spune și își dă ochii peste cap
- Ok. Uite ce e Harry. Am vorbit... Acum poti sa pleci. Îi spun și vreau să închid ușa dar piciorul sau ma împiedică.
- Harry pleacă! Nu am chef și nici timp de tine.
- Stai asa... Acum trebuie sa ai chef ca sa vorbești cu mine? Cum vine asta? Întreabă iritat
- Da. Nu am chef de tine. Ma stresezi. Ești ciudat! Dispari din fata ușii și du-te acasă. Hai! Spun și de data asta l-am lăsat cu gura căscată de la ce am putut scoate pe gura și am reușit cu ușurință de data asta sa închid ușa. Ma duc în bucătărie și beau un pahar de apa.

Urc în cameră mea și mă pun la laptop intenționand sa reiau ceea ce am lăsat pentru a merge sa deschid ușa.

Ducă 30 de minute aud iar un ciocănit . Ala nu a plecat?
Ma dau jos din pat și vreau să mă uit pe fereastra dar când mă întorc mai sa îmi sară inima din piept și să fac infarct. Era urcat pe pervazul geamului. Nebunul era pe pervazul geamului.

Deschid repede geamul pentru ca nu intenționez să fiu bănuită de crimă dacă îi aluneca vreo mana.

El intra în cameră mea și închide geamul.
Eu ma plimbam prin camera cu mâinile pe fata și mă gândeam ce sa fac cu asta pe capul meu.

- Bai băiatule, tu ești normal la cap? Vrei sa mor? Ce dracului cautai pe pervazul geamului? Tu ai chef de senzații tari ?
- Da sunt normal... Spune și își dă ochii aia de jad peste cap. Nu ai vrut sa vorbim ca oamenii asa ca asta a fost una din idei..ce mare lucru? Ma întreabă și ridică din umeri.
- Doamne! Spun și mă așez pe pat și îmi pun capul în palme.
El sta la geam cu fata la mine și doar se uita.
- A și am uitat ceva! Da am chef de senzații tari.. Dar cu tine. Când am auzit asta am luat-o razna. Ma ridic din pat și deschid ușa de la camera. Îi fac semn sa iasă dar el nu se clinteste.
- Harry mișcă odată. Nu vorbesc cu tine. Sa îti între bine în capul ala, asa ca pleacă singur dacă nu vrei sa te arunc eu pe geam! Spun serioasă.

El începe să râdă cu pofta și eu stau și mă uit ca o proasta la el. Ce dracu e in neregula cu el?

- Dacă vrei să fi bănuită de crimă bine dar va fi mai greu decât crezi sa ma arunci pe geam.

- Îmi pierd timpul cu tine. Zi ce vrei ! Spun neutra și merg în bucătărie el urmandu-ma.
- Sa vorbim. Zice simplu.
- Despre?
- Faza cu Niall. Spune el și eu mă ridic de la masa deja exasperata.
- Ce e cu el? Întreb încercând să mă calmez.
- Ca cauta cu tine azi?
- Uite ce e Harry. Nu e treaba ta. Și am mai zis. Era în trecere. Mergea cu Liam sa cumpere ceva pentru petrecere.
- Stai asa! Tu îi cunoști? Întreabă iritat.
- Mda. Sa zicem ca am mai vorbit cu Niall... Nu e mare lucru... E ok și el și Liam. Dar ce e cu asta? Ce esti asa de nervos când vine vorba de ei? Sau mai bine zis de Niall?
- Nu înțeleg care e treaba ta cu ei. De ce stai cu ei?
- Nu eu m-am dus la ei! Ei au venit. Și tu de ce nu ești cu ei acum? De ce mai ești încă aici? Am zis nervosa.
- Uite ce e... Nu știu cum te cheamă... Dar vreau sa clarificam niște lucruri ! Spune serios eu bufnind în râs.
- De ce razi? Tu chiar o iei ca pe ceva amuzant? Ca ce ma vezi? Ca un idiot?
- Rad pentru ca nici nu știi cum ma cheamă dar tu vi aici sa discutam și să " clarificam niște lucruri ". Îl imit.
- Tu nu vrei sa îmi zici cum te cheamă! Nu e ca vreau eu sa îti zic asa. Ce ești asa de încăpățânată? De ce nu vrei nici măcar să știu cum te cheamă?
- Doamne.. Dacă îti zic cum ma cheamă.. pleci din casă mea,da ?
- Nu promit nimic.
- Harry! Spun și el se da mai în spate.
- Îmi zici cum te cheamă și după stabilim ce trebuie.
- Bine. Merge și așa dacă scap de tine. Sunt Jade.
- Bine Jade... Hai sa clarificam.
- Ce Harry, ce? Nu avem ce! Nici măcar prieteni nu suntem.
- Am putea fi, dar tu nu vrei. Preferi sa fi cu Niall.