Capitolul 36

482 20 0
                                    

M-am dus spre Jade si Perrie ce stateau de vorba cu un băiat cu putin mai mare ca mine si imbracat la costum, in fata unei masini strălucitoare pe care probabil intentiona sa o cumpere.

- Hei fetelor, buna ziua. Am salutat si am dat mana cu baiatul.
- Buna ziua. Spune si el.
- Vreti aceasta masina? Intreb
- Am.. da. Acum negociam cu cea satena pretul si mda...
- Va ajut eu de aici.. spun si ma uit la Jade putin încruntat.
- Cred ca ne descurcam. Spune baiatul.
- Eu nu cred. Jade te rog pleaca.
- Harry... incearca sa spuna ceva.
- Nu Jade. Pleaca. Spun ferm.

Ea nu mai zice nimic si pleaca nervoasă. Perrie se uita la mine cu o sprînceană ridicata si isi da ochii peste cap.

Dupa ce pleaca si ea raman doar eu si baiatul.
- Oh, Harold, gelos? Ma intreaba.
- Taci! Vrei sau nu masina?
- Pai nu stiu... o voiam, acum nu o mai vreau, poate o sa o vreau iar cand vine Satena, sau cum i-ai zis? Jade... ce nume frumos. Jade...
- Dispari! Ii zic si se uita la mine cu o fata ranita. Ce actor.
- Sa dispar? Asa vorbesti tu cu clientii tai? Mami nu l-a invatat bine pe micul Harry cum sa se poarte?

Acum deja imi fierbe sangele in vene! Nu am mai rezistat si l-am tras pana intr-o camera de sus si l-am luat la pumi. Crede ca isi permite sa vorbeasca de Jade asa si dupa de mama? De mama? Stie bine ca nu o mai am langa mine. Stie bine ca am ramas singur de cand eram un adolescent. Dar el foloseste asta impotriva mea!

Cine e ? De unde stie toate astea?
E un jegos cu , care am lucrat acum mult timp pe pista cand abia o descoperisem si incercam sa ma integrez printre ei.

Dupa ce am vazut ca a inceput sa scuipe sange si fata ii era mutilata, am plecat. L-am căutat pe Liam si i-am zis unde il gaseste si i-am zis sa scape cat mai repede de el. Stiam ca daca il lasa in viata, se va răzbuna. D-aia Liam a pus amortizor la pistol si a executat ceea ce era corect.

Am coborat imediat la parter, unde am dat de Amber. Rahat... asta imi mai trebuia.
- Hey, Harry... spune si isi aseaza mana pe umarul meu.
- Mda... hey. Spun putin scarbit de unghiile prea lungi, ascutite si colorate intr-un galben fosforescent. Gretos.
- Nu pari prea incantat sa ma vezi. Constata ea.
- Pai... stii si tu... sunt cam ocupat cu toate pe aici. Gasesc o scuza.
- Aham... si crezi ca dupa ce vei scapa de toata treaba putem iesi undeva? Imi propune jucandu-se cu o suvita de par.
- Nu prea cred. Ma voi duce acasa sa ma culc. Sunt obosit.
- Iti pot tine de urat.. spune apropiindu-se de mine.

Ma uitam stanga-dreapta si ceream ajutor prin privire.
Jade a venit spre mine si m-a luat de mana impleticindu-ne degetele impreuna.
- Harry, lui bebe ii e foame. Crezi ca te poti duce sa imi iei ceva de mancat, te rog? Intreaba si instand mi-am dat seama ca încerca sa inventeze o sarcina falsa.
- Da iubito. Spun si ma aplec catre pantecul ei inexistent, inca, si il mângâi.
- Ce face printesa mea acolo? Intreb dorindu-mi ca toata chestia asta sa fie adevarata la un moment dat.
- Printesa noastra o duce bine acolo Iubitule, dar ii e foame. Spune Jade.
- Acum ma duc sa iti iau ceva, scumpo. Stai linistită, da?
- Da. Spune si zambeste eu fugind repede afara facandu-i semne prin care ii aratam cat de mult ii multumesc ca m-a salvat de Amber.

»»» »»» »»» »»»

Dupa inca o zi obositoare ne punem in pat dar Jade se ridica brusc si isi pune pe fata o expresie gînditoare.
Ma uit ciudat la ea si ma ridic si eu încet.

- Jade iubito... ce e?
- Am uitat de nunta Arianaei si a lui Chris. Spune si isi loveste usor fruntea cu palma
- Cand e ? Intreb aducându-mi si eu aminte de nunta la care ne-au invitat fratii ei.
- Peste am... stai asa, sigur am notat undeva. Spune si cauta in telefon in calendar.
- Pai azi suntem in 10 iunie si ea e pe 12...
- Aha... sigur ajungem, Jade. Ok?
- Mda... asta ar insemna ca plecam maine ca sa incepem sa ne pregatim. Eu nu am o rochie si tu presupun ca vrei un costum sau ceva, nu?
- Plecam maine si vedem ce facem.
- Harry, ii vom lasa pe baieti si pe Perrie singuri cu toate astea...spune si se tranteste pe perna.
- Ne vor intelege... abia acum ne-am amintit. Si ei ar fi facut la fel, Jade.
- Aici nu cred ca te pot contrazice.
- Pai vezi? Le zicem maine de dimineata si plecam.
- Da.. dar cand vom avea timp si de bagaje si sa le zicem si mai stiu eu ce... trebuie sa plecam devreme.
- Eu zic sa facem acum bagajele si le dam mesaje in seara asta. Asa ei vor stii din timp si maine putem pleca direct.
- De acord. Spune si incepem sa dam mesaje apoi sa ne facem bagajele lasand niste haine pentru maine.

Without A Warning Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum