3

2K 85 0
                                    

Simt cum o rază caldă se plimbă pe fața mea și e un sentiment atât de plăcut încât nu m-aș ridica de aici. Îmi întind brațele și scot un sunet apraope de chițăit. Mă întorc spre patul din fața mea și observ că e total ravășit și nici urmă de ironicul meu așa-zis nou prieten. Întind mâna după telefonul de pe noptieră și când îl deblochez îl scap instant din mână. Normal că deja am întârziat încă din prima zi.

Aproape că nici nu îmi dau seama când m-am ridicat din pat și fug spre baie ca să mă spăl pe dinți. Îmi trag pe mine o pereche de colanți negri și un tricou alb, iau geanta și încep să alerg spre sala de dans înjurând când îmi amintesc că am uitat să îmi pun alarma. În timp ce mă uit pe hartia asta stupidă care mai mult mă încurcă atrag atenția câtorva studenți și mă simt penibil când îmi imaginez cum arăt fugind pe aici ca o nebună. Reușesc într-un final să găsesc sala și când deschid ușa toate privirile se întorc spre mine. Minunat.. Nu-mi ajunge că am avut o zi oribilă ieri și că împart camera cu un idot îngâmfat, acum o să mai atrag și atenția profesorilor.

- Îmi cer scuze, spun eu și intru în sală când văd că profesorul se întoarce dându-și ochii peste cap și mă duc în spatele sălii, la o parte de privirile colegilor.

Încerc să ignor șușotelile celorlalți, dar nu pot să nu mă simt ciudat când mă simt urmarită îndeaproape. Îmi ridic privirea din pământ și simt cum respirația mi se oprește, iar genunchii sunt gata să mă lase la nevoie. O pereche de ochi căprui îmi urmăresc fiecare mișcare și simt cum îmi masoară tot corpul, iar pielea îmi ia foc prin materialul transparent al tricoului. Poartă un tricou negru care îi lasă la vedere corpul lucrat, iar pantalonii negri care îi atârnă pe șolduri îi scot în evidență fundul bombat. Theresa ce-i cu tine? Conștiința mă trezește la realitate și îmi mut privirea pe șatena de lângă el. E înaltă și corpul lucrat la sală i se vede perfect prin treningul mult prea mulat și de culoare roz neon.

Îmi dau ochii peste cap și mă întorc spre oglindă. Nu arăt atât de jalnic pe cât m-aș aștepta având în vedere modul în care mi-am început dimineața. Îmi adun părul într-o coadă de cal în vârful capului și încep să mă încălzesc la fel cum fac toți ceilalți din jurul meu. Totuși senzația incomodă nu dispare și când mă întorc spre el, încă mă privește. N-are altceva mai bun de făcut? Cred că are vreo zece fete lângă el care îi țin companie și aproape că îl călăresc aici și totuși nu le dă atenție niciuneia. Deci e genul ăla de baiat? Înconjurat de fete pe care nu dă doi bani. Îmi dau ochii peste cap și spre norocul meu în sfârșit profesorul ne spune să ne gasim un loc și să nu mai scoatem niciun sunet.

- Numele meu e Vincent Grass și anul acesta vom face orele de dans împreună. Vreau să știți de la început că nu suport întârzierile, spune și simt câteva priviri asupra mea, iar la ora mea nu veniți dacă nu aveți chef de mișcare. Ori veniți și dansați cu tot sufletul, ori nu aveți ce căuta în sala asta. Acum o să vreau de la fiecare dintre voi să văd o compoziție de mișcări care să îmi concretizeze nivelul vostru și vom împărți clasa în două părți. Vom face două coregrafii în paralel, iar după orele de canto vom finaliza coregrafiile cu un exercițiu la finalul semestrului care va reprezenta jumătate din nota voastră finală. E totul clar? aproape că țipă și toată lumea rămane tacută până când ne face semn să ne adunăm și să ieșim în față pentru demonstrație.

După mai bine de jumătate de oră simt cum pulsul mi-o ia razna și îmi vine să ies de aici țipând ca un copil. Toți sunt extraordinari și profesorul nu pare mișcat însă de niciunul; nici măcar de demonstrația unei fete care aproape și-a rupt piciorul făcând sfoara din săritură. Mă trec toți fiorii și ultimii rămași suntem eu, șatena în roz și băiatul care toată ora n-a facut altceva decât să mă privească, sperând probabil să mă intimideze sau să mă facă să mă duc la el eventual. Am mai avut de-a face cu unul ca el și n-am crezut că îmi voi mai reveni după tot ce mi-a făcut, așa că știu că trebuie să îmi păzesc spatele de cei ca el. Tot ce îl interesează e propria persoană și din partea mea n-are decât să facă ce vrea, atâta timp cât rămâne la privit și nu îmi acordă prea mult din timpul lui prețios.

În Căutarea FericiriiWhere stories live. Discover now