12

1.1K 58 0
                                    


N-am putut închide un ochi toată noaptea. Marea majoritate a timpului datorită sforăitului puternic al lui Lucas, dar știu că asta e de fapt o scuză ca să nu recunosc influența pe care a avut-o asupra mea toată întâmplarea de aseară. Senzațiile din timpul întrecerii mi-au amintit de ce îmi plăceau atât de mult cursele și de cine eram cu adevărat înainte să renunț la tot ce înseamnă pericolul ăsta, dar nu pot să neg faptul că și prezența lui Hero acolo m-a tulburat și m-a făcut să îmi încalc promisiunea. Totuși sunt conștientă că asta a fost o scăpare și că nu pot să permit să se mai întâmple așa ceva.

Când alarma sună sunt deja îmbrăcată într-o pereche de colanți negri și un tricou alb și mă grăbesc să ies din cameră și să mă îndrept spre sala de sport. Aseară m-am prefăcut că dorm doar ca să scap de interogatoriul lui Lucas și știu că nu mă pot ascunde la nesfârșit, dar nu sunt pregătită să spun nimănui secretul meu și faptul că istoria s-ar putea repeta și aici mă face să mă îngrozesc.

Frigul de afară mă face conștientă de faptul că deja suntem în luna decembrie și mi-e greu să mă gândesc la sărbători mai ales că e primul meu an în care sunt singură de Crăciun și de Anul Nou. Încă nu a apărut zăpada, dar nici mult nu mai este până atunci și având în vedere că tot campusul se va închide în două săptămâni îmi aduce aminte că trebuie să îmi găsesc un loc în care să îmi petrec vacanța.

Ajung în fața clădirii impunătoare și mă uit la ceas. E zece fix. Se pare că punctualitatea nu face parte din vocabularul lui Hero, iar eu încep să tremur când vântul rece îmi trece de haine și mă izbește drept în față. Stau și îndur frigul care pare că se întețește, iar când văd că nu are de gând să își facă apariția mă îndrept spre ușa de la intrare. Dacă e nevoie o să caut în fiecare sala până îi găsesc pe toți ceilalți repetând. Apuc mânerul și când fac un pas spre hol aud un claxon puternic. Îmi întorc atenția în spatele meu și îl văd pe Hero cum parchează mașina și fuge spre mine. Are părul ciufulit, iar cearcănele proeminente mă fac să realizez că nici el nu a dormit prea mult. Mă întreb cât a stat aseară la ciurcuit sau ce a făcut după, dar mă ciupesc atunci când îmi aduc aminte de Clara agățată de gâtul său și de Zoey care s-a agățat peste el.

- Scuză-mă, am adormit fără să vreau, spune și îmi face semn să intru la căldură, iar eu mă conformez. Ești pregătită?

Mă privește fugitiv în timp ce mergem grăbiți spre scări, iar eu încuviințez din cap refuzând să scot vreun sunet. O parte din mine e prea înghețată să mai poată spune ceva, dar știu că de fapt gândul la imaginile de aseară mă fac să vreau să păstrez distanța. Îmi observă reținerea și își dă ochii peste cap avansând câte două scări odată, iar eu încep să alerg ca să țin pasul cu el până ajungem la etajul trei într-o sală de dans cu pereții acoperiți în întregime din oglinzi. Toți ceilați sunt deja aici și se încălzesc, iar după ce Hero strigă că am revenit în grupă și că nu e nevoie de comentarii nedorite începem și noi să ne întindem.

Răceala din organism mi se risipește când încep să mă mișc, iar după zece minute cei cinci își încep coregrafia, iar eu rămân în colțul sălii ca să mă prind ce am de făcut. Nivelul de dificultate e destul de ridicat și trebuie să recunosc faptul că acum dansează cu toții mult mai bine decât la demonstrațiile de acum trei luni. Ritmurile alerte ale melodiei le coordonează mișcările și zâmbesc atunci când totul se transformă într-un dans ușor provocator, chiar sexy aș putea spune. Felul în care fetele își mișcă șoldurile în jurul băieților îmi induc starea de bine imediat și mă trezesc dând ușor din picior și dorindu-mi să fiu și eu acolo cu ei.

Două ore mai târziu reușesc să învăț pașii coregrafiei cât de cât, iar sincronizarea încă îmi dă bătăi de cap. Faptul că suntem patru fete și doar doi băieți complică puțin lucrurile pentru că trebuie să ne grupăm mișcările și daca te încurci câtuși de puțin îi faci pe toți să arate jalnic.

În Căutarea FericiriiWhere stories live. Discover now