32

758 42 0
                                    

Mi-a luat mai bine de două săptămâni să îmi revin după toată tărășenia cu Morgan și Jessie. Nu pot spune că am rămas marcată grav, nici vorbă de asta, dar tot ce s-a întâmplat m-a făcut să deschid ochii și să mă întreb ce mama dracului e în capul meu și ce am de gând să fac mai departe.
Noah și Derek m-au implorat și aproape obligat să rămân la ei doar ca să mă știe în siguranță, însă am refuzat cu vehemență. Nu vreau să fiu un copil dădăcit și pentru asta mă bucur că am locul meu, dar chiar și așa Hero nu s-a dezlipit de lângă mine nici măcar o clipă. A dormit la mine și abia dacă a trecut pe acasă doar ca să se schimbe și cam atât. Nu mă pot plânge, prezența lui permanentă mi-a făcut mult bine și mă simt protejată când îl știu acolo, însă mă gândesc să nu cumva să facă toate astea din vinovăție pentru că ce mi s-a întâmplat a fost trecut în contul lui.
Am ales să nu discut despre subiectul ăsta cu nimeni altcineva decât Amber și Lucas, iar ei mi-au spus că totul va rămâne între noi. I-am simțit cei mai potriviți să mă ajute pentru că sunt în același timp subiectivi și obiectivi. Chiar dacă ce s-a întâmplat nu a fost tocmai în regulă, tot ceea ce s-a desfășurat după a fost benefic pentru mine. Am reușit să mă apropii de prietenii mei după o perioadă în care parcă mă detașasem de toți în mod inconștient, iar asta mă bucură.
- Putem face și ceva distractiv astăzi? M-am săturat să stau închisă aici, protestez cu voce de copil atunci când Hero îmi face semn să mă așez în poala sa.
Pielea îi e umedă și miroase a ciocolată datorită gelului meu de duș, iar faptul că poartă doar o pereche de pantaloni scurți de trening bleumarin care lasă la vedere linia boxerilor și abdomenul perfect îmi întunecă judecata considerabil. Mă apropii și mă cuibăresc în brațele lui, iar sentimentul de liniște care mă cuprinde e probabil cel mai frumos lucru pe care mi l-aș fi putut dori vreodată.
- Ce ai vrea să facem? mă întreabă cu capul îngropat în părul meu și mângâindu-mă aproape de zona bustului.
- Orice implică ieșitul afară din casă, răspund șoptit și îl pot simți cum se încordează când îi simt penisul întărindu-se.
Nu îmi răspunde. În schimb mă forțează să mă întorc spre el și mă sărută ușor, apoi își croiește drum până la coapsele mele, determinându-mă să îl încalec și să mă lipesc și mai mult de el. Pântecele îmi iau foc, iar presiunea de acolo jos e aproape dureroasă, însă atât de plăcută încât nu mă pot abține să nu îl sărut în continuare. Îmi duc mâinile la ceafa lui și urc spre părul jilav, iar el își plimbă degetele pe sub tricoul meu alb, care brusc a devenit mult prea strâmt. Continuă să îmi cerceteze fiecare părticică a corpului cu mâinile în timp ce limba lui mă tachinează, iar mă mișc ușor unduindu-mă și mișcându-mi șoldurile deasupra sa. Buzele i se desprind de ale mele și coboară pe gât lăsând săruturi umede și calde pe pielea mea înfierbântată, iar când ajunge în dreptul sânilor nu stă pe gânduri, ci îmi trage tricoul peste cap lăsându-mă doar în chiloți în fața sa.
Privirea flămândă pe care o are mă face să roșesc, apoi îmi zâmbește și cuprinde în palmă un sân, iar pe celălalt îl tachinează cu limba într-un mod înnebunitor. Îmi închid ochii și mă bucur de emoțiile imense care pun stăpânire pe mine, apoi îl trag aproape de gura mea și îl sărut apăsat, căutându-i limba și simțindu-i gustul atât de familiar.
Se ridică de pe canapea cu mine în brațe și pășește spre dormitor, a cărui ușă o închide cu un zgomot puternic și mă lipește de lemnul rece. Îmi arcuiesc spinarea și gem ușor la contactul cu ușa, însă nu părăsesc niciun moment sărutul de care am atâta nevoie. Am nevoie de el, de tot ce mă face să simt, totul dus la un alt nivel și nu mă interesează dacă după asta totul se va încheia sau nu. Dar în momentul ăsta tot ce vreau are un singur nume- Hero.
Imit gestul său de mai devreme și cobor cu săruturi fierbinți pe gât, apoi pe piept și mă las ușor în jos trăgând atent de pantalonii scurți și lăsându-l doar în chiloți, la fel cum sunt și eu.
Mă privește flămând, dar reticent și când îmi dau seama că vrea să dea înapoi iarăși îl sărut și încep să îl împing spre pat, urcându-mă peste el. Îmi pun palmele pe pieptul lui și îi mușc ușor buza în sărut, apoi mă lipesc și mai tare de el ca să îl pot simți în totalitate.
Deschide ochii și mă privește atent atunci când mă întoarce sub el, iar eu dau din cap atunci când mă întreabă dacă sunt sigură de ceea ce urmează. Mă mai sărută o dată înainte să coboare spre sânii pe care îi strânge și mușcă, lăsând urme roșii pe ei, apoi își continuă drumul și cu cât ajunge mai jos, cu atât mai mult începe să tragă de ultima fărâmă de material care mă mai acoperă. Evită zona atunci când coboară spre coapsă cu săruturile, iar după ce scapă și de ultima barieră dintre noi, cea pe care el o poartă, se îndreaptă spre blugii de pe fotoliu și scoate din buzunar un plastic mic de culoare albastră.
Creierul meu refuză să mai răspundă la vreo comandă și nu sunt capabilă nici să îmi rostesc numele corect în momentul ăsta, dar nu contează în ce stare sunt, căci sentimentul de siguranță că îmi doresc asta e în continuare acolo. Mi-e frică în draci pentru că am tot auzit că doare și că prima dată e mai mult durere decât plăcere, dar sunt dispusă să suport orice durere doar ca să îl al cât mai aproape de mine cu putință. Presiunea dintre picioarele mele e aproape dureroasă, iar căldura de acolo mă face să mă rușinez, însă nu mă mai gândesc la nimic altceva decât la el. Se apropie de pat și lasă plasticul lângă noi, apoi îmi sărută interiorul coapsei și urcă dureros de încet spre gura mea, care îl așteaptă flămândă. Îl sărut tandru, într-un ritm  calm, iar când pielea lui o atinge pe a mea gem ușor și îl trag mai aproape.
Îmi plasează un ultim sărut înainte să mă întrebe iarăși daca sunt sigură, iar când găsesc ultima fărâmă de curaj să îi răspund cu voce tare, îl văd cum rupe ambalajul prezervativului și îl rulează pe penisul său întărit.
Se poziționează deasupra mea și îmi depărtează coapsele mai mult, apoi se lipește de mine și mă pătrunde ușor. Se oprește ca să mă privească, iar pișcăturile pe care le simt îmi fac ochii să lăcrimeze ușor și mă încrunt când durerea devine mai puternică în fiecare moment.
- Vrei să mă opresc? vocea îi sună răgușit.
- Nu, mă bâlbâi.
- Te descurci minunat, iubito.
Felul în care acel cuvânt este rostit în momentul ăsta, atât de intim, și încărcătura emoțională pe care o poartă îmi sunt îndeajuns pentru ca durerea să se amelioreze și să amorțească, apoi, când începe să se miște, îl încurajez căutându-i sărutul cald și mângâindu-i pielea de pe spate.
Broboane de transpirație i se formează pe frunte și fiecare mușchi din corp îi este încordat atunci când intră și iese din mine, iar durerea mea începe să dispară treptat, lăsând loc plăcerii.
- Ești atât de frumoasă, îmi șoptește la ureche, apoi o sărută tandru și îmi șterge urmele de lacrimi de pe obraji. Te descurci grozav, continuă să mă încurajeze.
Întețește ritmul ușor, în timp ce acordă atenție fiecărei părticică din corpul meu. Mă sărută pe frunte și pe ochi, iar eu îl ating stingheră pe spate, coborând spre fund, iar când îl aud cum geme când îmi apăs degetele în carnea lui, continui și îi rostesc numele printre sunetele involuntare care îmi ies pe gură.
Se oprește brusc și simt cum iese din mine, lăsând locul durerii, apoi se trântește lângă mine și mă trage la pieptul său. Își scoate bucata de plastic de pe el și o pune pe noptieră, iar eu mă strâmb și îl dojenesc, lucru care îl amuză copios.
Se ridică și pleacă spre baie, iar eu rămân în dormitor, în lumina lunii care lasă la iveală o pată roșiatică pe cearșaful meu alb. E semnul inocenței mele acolo, semnul copilăriei uitate și, probabil, semnul maturității pe care am ales să o înfrunt cu Hero.
Mă ridic ușor în capul oaselor și îmi înfășor cearșaful în jurul trupului, apoi îmi iau din dulap o pereche de chiloți, un maiou și niște pantaloni scurți și merg alene spre baia, din care Hero iese gol pușcă.
- Ești bine? mă întreabă și se apropie de mine, dându-mi o șuviță rebelă după ureche.
- Da, vreau doar să mă spăl puțin, îl asigur și îl sărut scurt înainte să mă bag sub duș.
Îmi spăl pielea cu gelul de duș cu aromă de ciocolată și las apa fierbinte să îmi relaxeze corpul preț de câteva minute bune, apoi mă poziționez în fața oglinzii și îmi privesc rotunjimile în timp ce șterg surplusul de apă de pe mine.
Privesc în oglindă imaginea unei persoane noi. O nouă variantă a Theresei, dar care seamănă din multe puncte de vedere cu cea veche. Tatuajele mele întregesc imaginea pe care o aveam încă de mică asupra vieții mele de adult și sunt oarecum mândră de mine în momentul ăsta, chiar dacă nu am vreo mare realizare până în prezent. Dar până la urmă am doar douăzeci de ani. Am tot timpul din lume să mă descopăr pe mine, cea adevărată.
Îmi trag pe mine hainele și după o ultimă privire mă întorc în dormitor, unde Hero sforăie încet îmbrăcat doar într-o pereche de boxeri negri. Imaginea din fața mea face toți banii din lume și nu știu cum să îmi imaginez o lume fără un ghimpe în coastă așa ca el, dar chiar și așa zâmbesc triumfătoare când îl văd refugiindu-se lângă mine.
Câteva ore mai târziu mă chinui cu greu să mă îmbrac într-o rochie albă tip cloș și niște pantofi crem, sub atenta supraveghere a lui Hero, care cu greu a fost de acord să mă lase să merg la firmă. Chiar îmi e dor de toată hârțogăraia aceea și până la urmă, așa mai uit de toate și ziua trece mai repede.
- Ești sigură că nu vrei să te duc eu? mă întreabă Hero pentru a mia oară când ajungem în bucătărie și torn cafea în două cești.
- Nu, vreau să merg eu la volan.
- Te pot lăsa la volanul mașinii mele, zâmbește ștrengărește, iar eu îmi dau ochii peste cap.
- Ultima dată când am fost de acord să mă duc undeva m-ai lăsat baltă, spun dojenitor, iar el își pleacă privirea spre gresia proaspăt lustruită.
- Știu, dar acum știi deja cu ce mă ocup și nu se va mai întâmpla, insistă.
- Răspunsul e tot nu, refuz calm și aleg tonul cu grijă.
Nu vreau să creadă că nu îmi doresc să stau cu el său să îl las să mă ducă undeva, dar nici să devin dependenta de cineva nu e în regulă și deja e a milioana oară în care am spus că am terminat-o cu el și de fapt nu s-a întâmplat. Prin urmare nici nu știu ce voi spune oamenilor când mă vor întreba.
- Te-ai mai gândit la propunea mea? întreabă atunci când soarbe o gură din lichidul amărui.
Ideea de a mă muta cu Hero într-un oraș nou, în care nu cunosc pe nimeni, nu îmi displace, dar nici nu mă încântă în mod deosebit. Dimineață, când s-a trezit, mi-am luat inima în dinți și l-am întrebat dacă e adevărat ce mi-a spus Morgan, iar el nu a negat. Chiar eu eram motivul pentru care nu și-a dorit să plece din oraș, iar faptul că tot dispărea se datora transporturilor și drumurilor "de afaceri" pe care le avea. Nu mă deranjează în mod direct că face ceea ce face. Până la urmă e treaba lui și din câte am înțeles toate afacerile astea au și puțină intervenție din punct de vedere legal, ceva cu niște martori care ajută la prinderea nu știu căror psihopați, oricum lucruri prea obscure, însă mi-ar fi greu să plec undeva și să las chiar și puțina muncă pe care am învațat-o.
- Nu știu ce să spun, Hero. Nu pot pleca de la firmă și nici să vând din ea căci testamentul tatei nu-mi permite asta, iar în final nici nu-mi doresc să fac asta.
Chipul i se întristează vizibil și simt cum un nod mi se pune în gât. Mă apropii de el și îi iau cana din mâini, apoi îi așez mâinile în jurul taliei mele și mă cuibăresc la pieptul său, inspirându-i parfumul.
- Chiar îmi doresc să merg cu tine, dar nu pot lăsa totul de izbeliște și să plec, spun calm, cu vocea blândă.
- Și dacă ai deschide o nouă filială? întreabă în timp ce mă trage mai aproape de el și îmi sărută obrazul.
- Eu.. încep să vorbesc, însă ceea ce spune nu pare o ideea rea.
Totuși, nu pot pleca și să mă descurc singură cu o firmă pe care abia am învățat cum să o conduc. Am nevoie de ajutor specializat și n-aș putea să îi cer lui Derek să se mute iarăși pentru mine.
- Mă voi gândi la asta, răspund într-un final. Însă te anunț de acum că nu-mi place Londra.
Hero râde ușor, iar când pieptul îi vibrează zâmbesc incontrolabil.
- Atunci alege orice alt oraș și acolo vom merge, mă liniștește.

În Căutarea FericiriiWhere stories live. Discover now