Povestea Noastra

Cap. 41 - NEEDITAT

* cateva luni mai tarziu *
Taeyong's pov

- Sper sa fie acasa pentru ca in nici un caz nu o sa pot duce asta inapoi.

Las cutia jos pe trotuar la 2 metri de porta si ma duc sa sun la interfon. Motivul pentru care fac asta este pentru ca nu vreau sa se uite afara pe fereastra si sa o vada - nu o sa ma lase inauntru daca asta se intampla. A spus si citez " Daca te vad venind la mine cu orice care ar putea fi un cadou, o sa aleg o baie dintre cele din dormitoare fara obiecte sau produse de curatenie pentru o zi intreaga." Fiecare cuvant al acelei fraze ma ingrozeste. Ma trec fiorii doar gandindu-ma.

Stiu ca am incalcat asta, daaaar.. o sa ma ierte. Nu e frumos sa mergi la cineva fara cadou de casa noua.

Recent, Jisol s-a mutat intr-o casa noua ca urmare a faptului ca fratele ei a terminat mandatul si a fost lasat sa se intoarca acasa. Acum locuieste intr-un alt cartier, tot la casa cu o curte pentru Yato ca sa poata iesi afara oricand cand ea este la serviciu. Din pozele trimise de ea pare a fi un loc dragut si spatios dar sunt curios cum e in persoana.

Ma duc la poarta si apas butonul care e soneria. Il apas si astept.

- Cine e? ii aud vocea lui Jisol prin difuzor.

- Taeyong.

- Intra. Ai grija sa nu iasa Yato. E afara.

- Ok.

Pana deschide ea merg repede sa iau cutia iar apoi intru in curte. Imediat ce inchid poarta ii aud labutele lui Yato apropiindu-se urmate de cateva latraturi.

- Si eu ma bucur sa te vad, lasand cutia mai jos pentru a ma uita la el.

Imediat dupa ce am facut asta s-a oprit din latrat si a inceput sa dea din coada. Probabil nu m-o fi recunoscut.

Cand ajung la usa folosesc cotul pentru a ciocani, deoarece aveam mainile ocupate, si astept ca Jisol sa imi deschida. Intre timp Yato imi dadea tarcoale adulmecand lucrul pe care il aveam in brate.

- Trebuia sa ma...face o pauza dupa ce deschide usa. Ce e asta? ma intreaba nedumerita.

- Cadou de casa noua, ii raspund fiind putin agitat. Dupa tonul pe care il are pare a fi putin suparata. Recunosc, am anticipat asta dar nu pot spune ca eram complet pregatit pentru reactia ei.

- Esti culmea Taeyong, spune zambind usor.

Jisol apuca de partea din fata a cutiei pentru a ma ajuta. Dupa ce facem cativa pasi inauntru lasam jos pachetul.

- Parca. Ti-am. Spus. Sa. NU. Aduci. Nimic. impungandu-ma pe unde apuca in pauzele dintre cuvinte. Pare a fi jucaus si inocent dar in realitate doare.

O prind de maini ca sa o opresc iar apoi o trag spre mine pentru a o imbratisa.

- Daca ma imbratisezi nu inseamna ca te iert.

- Ba cred ca da, imbratisand-o mai strans.

Credeti-ma, nu poate rezista. Oricum nu e suparata asa cum pretinde.

- Mi-a fost dor de tine, mangainfu-i parul.

- Si mie mi-a fost dor de tine, se indeparteaza putin pentru a saruta.

A fost scurt dar mai dulce decat clatitele ( see what I did there? 😉) iar acum ma priveste afectuos.

Momentul a fost intrerupt de scheunatul lui Yato.

- Da da, si tie, spune Jisol eliberandu-se din stransoarea mea pentru al mangaia pe Yato. Nu trebuie sa fii gelos. Vino cu mine, imi spune.

Facem cativa pasi spre sufragerie.