Povestea Noastra

Cap. 19

Taeyong's pov

Pentru prima data dupa o groaza de timp eu sunt cel care ii cere Lisei sa vina sa ma vada. Nu am de gand sa merg la cantina dupa ea unde sunt toti, o voi astepta in sala de sport unde nu e nimeni.

A venit mai repede decat as fi crezut. Dar e Lisa, as fi fost surprins daca nu ar fi facut astfel.

- Taeyong-ah, voiai sa ma vezi?

S-a asezat pe banca langa mine, moment in care eu m-am ridicat. Nu pot sa stau langa ea in nomentul asta.

- Tu ai fost?

- Ce sa fiu?

- Ce i-ai facut lui Jisol, Lisa?

Ma astept la un raspuns explicit din partea ei, fara ocolisuri sau distrageri sau orice altceva care nu are legatura cu ce am intrebat-o.

- Nu.. nu stiu despre ce vorbesti.

- Nu ma minti.

- Ma acuzi de ceva Taeyong? Ma cunosti doar, de ce i-as face vreun rau? privirea ei "nevinovata" nu ma pacaleste.

- Te intreb asta tocmai pentru ca te cunosc. In plus Yuta te-a vazut deci nu poti nega.

- Eu trebuie sa plec.. Vorbim mai tarziu.

Imi evita intrebarile ceea ce inseamna ca are ceva de ascuns, ceva ce nu vrea ca eu sa stiu.

Am prins-o de mana inainte sa poata ajunge prea departe. Nu am de gand sa o las sa iasa din incaperea asta inainte sa-mi spuna ce astept sa aud - o explicatie.

- Lisa, ai o ultima sansa sa marturisesti si mai bine o faci acum cat inca sunt dragut.

Nimic, n-am primit nimic. De ce se poarta asa?

- LISA VORBESTE ODATA!!!

Mi-am pierdut rabdarea cu ea. Daca vrea sa-i scot cuvintele cu forta asa sa fie.

- BINE, EU AM FOST, RECUNOSC. ACUM ESTI FERICIT??

Partial.

- De ce?

- Pentru ca o placi pe ea si nu pe mine. De aia!

Gelozia e cea care a determinat-o sa mearga atat de departe? Chiar trebuia sa ajunga pana in punctul in care sa o agreseze fizic? N-o inteleg. Credea ca ranind-o pe Jisol o va face sa se indeparteze de mine pentru ca ea sa ii poata lua locul? Nici macar nu-mi place de ea, banuiam ca a inteles asta din toate refuzurile mele.

- Asta e macar un motiv sa ii faci rau cuiva nevinovat?

- Nu-i vina mea.

- Poftim? am intrebat nevenindu-mi sa cred ce auzisem.

Ma ia de fraier sau ce?

- Ea n-ar fi trebuit sa stea la mai putin de 10 kilometri distanta de tine. Inca nu-mi vine sa cred ca iti place de cineva ca ea.

- Nici macar nu o cunosti. Ce-i in neregula cu tine?

Am un presentiment ca discutia asta nu ajunge niciunde; incep sa-mi pierd cumpatul si chiar nu vreau sa fac asta la scoala. Lisa e setata pe ceva, nu o sa-si schimbe punctul de vedere pentru ca niciodata nu o face. Asta nu o sa ramana asa pentru mult timp. Voi avea grija sa-si bage mintile in cap odata pentru totdeauna. Dar mai intai trebuie sa ma asigur ca Jisol e in siguranta.
______
La aproximativ un minut dupa ce am sunat poarta s-a deschis, pe ea iesind persoana care speram eu sa fie.

- Jisol!

- Hey Tae..

- Esti bine? i-am taiat replica.

- Sa zicem..

Nu ma priveste. De ce? Nu stiu dar ma face sa ma ingrijorez mai mult.

Am privit-o din cap pana in picioare si in afara de faptul ca are moralul la pamant pare in regula dar apoi i-am vazut mana. E cumva ghips? Ce naiba ai facut Lisa?!

- Ce s-a intamplat?

- Prefer sa nu vorbesc despre asta..

Parul ii acoperea jumatate din fata asa ca i l-am dat dupa urechi si am obligat-o sa se uite direct la mine nu la trotuar, ceea ce facea ea de fapt. Ochii ei sunt putin rosii dar inca adorabili.

- Taeyong.. putem sa vorbim mai tarziu? Trebuie sa ma intorc inauntru.

Ah.. parintii ei sigur vor sa vorbeasca despre tot ce s-a intamplat cu ea; inteleg. Banuiesc ca mai pot astepta inca putin, acum pot doar sa sper ca imi va raspunde la telefon diseara.

- Ah.. Sigur, incercand sa zambesc. Dar ne vedem maine la scoala, nu-i asa?

- Sper, desi sunt 99% sanse sa nu.

- De ce?

- Parintii mei vor sa ma transfer la o alta scoala cat de repede posibil.

Momentul in care a pronuntat cuvantul "transfer" a fost acela cand am simtit ca lumea se prabusea in jurul meu. Tocmai am reusit sa-i castig inima iar acum o sa plece?