Povestea Noastra

Cap. 11 / Part 3

TheExoArmy asta e a treia si ultima parte din  capitolul asta. Sper ca a iesit bine. ^^'
______________________________________

Jisol's pov

- Putem sa luam o pauza? l-am intrebat pe Taeyong pentru a nu stiu cata oara in ultimele 2 ore.

Creierul meu nu poate sta concentrat prea mult timp, asa e el; de aceea iau pauze des.

- Eram sigur.. fie..

Am inceput sa-l mangai pe Tibbers din nou.

- Il placi asa-i?

- Dap.

- Mai mult decat pe mine?

I-am intalnit privirea lui Taeyong pentru cateva secunde dupa care mi-am lasat capul in jos. N-am sa raspund la asta. De ce m-ar intreba asa ceva?

- Asta e un da sau un nu?

Nu-i raspunde si va trece peste.. Sau nu. Ii aud pasii venind spre mine dupa care portiunea de saltea de langa mine s-a lasat. L-am strans pe Tibbers in brate pentru ca stiu ca daca mi l-ar lua as fi fortata sa ma uit la el. Am o presimtire ca obrajii mei au devenit mai rosii decat au au fost vreodata. Te rog nu te apropia mai mult.

- Sol-ah~ imi sopteste in ureche.

- Ce?

- Uita-te la mine.

- Nu vreau.

- De ce?

- Pur si simplu.

- Atunci raspunde-mi macar.

Tacere totala. Il simt uitandu-se la mine si ma emotionez, de aceea nu-i pot raspunde.

Ma ia de mana  desfacand stransoarea in care tineam ursul; ciudat e ca n-am opus rezistenta. Dupa ce mi-l ia pe Tibbers ma prinde de ambele maini. Imi fac curaj si imi riduc capul, dar din momentul in care i-am vazut fata pulsul meu s-a accelerat. De ce? Se intampla asta numai din cauza lui. Doar nu imi place de el nu?

Salvata de telefon; a inceput sa sune asa ca am raspuns.

Se pare ca mama s-a intors acasa cu Yato. Abia astept sa-l vad!!

- Trebuie sa plec.

- Deja?

- Dap, ma asteapta mama.

- Oh... ok atunci..

Inainte sa plec am facut cateva poze ca sa transcriu ultima lectie de biologie pe un caiet nou si sa mai invat acasa.

- E destul de tarziu, nu vrei sa te duc eu?

- Pot sa merg acasa si singura, nu-i chiar asa departe, in plus e abia.. ma uit la ceas.. 9 jumatate?

Cand a trecut timpul asa repede?

- Ti-am zis.

- Las-o balta, ma duc singura.

- Ba nu, vin cu tine.

- Taeyong, vorbesc serios, nu..

- Vin cu tine Jisol. Sfarsitul discutiei.

Chiar ne certam pe tema asta? E stupid. Dar daca asa vrea el atunci il las sa castige, chiar daca NU AM NEVOIE DE DADACA.

- Bine, dar sa nu aud ca iti e frig sau ca ajungi tarziu inapoi acasa din cauza mea.

- Stai linistita, imi port singur de grija.

- Si eu la fel.

- De aia il ai pe Jongin tutore cand parintii tai nu sunt acasa? Pentru ca te descurci singura?

- Tu de unde stii despre asta?

- Am dat-o la ghici.. ridicand din umeri.

Minte. Se vede pe fata lui. Jongin i-a spus. Stiu sigur pentru ca altcineva nu ar fi putut.

Mi-am luat ghiozdanul de jos si am iesit din camera cu el in urma mea.

- Yah!! Sol-ah, asteapta-ma.
____
Taeyong's pov

Ah.. de ce am zis aia? Nu puteam sa-mi tin gura?

- Imi pare rau ca am zis aia. Te-ai suparat pe mine?

- Nu. De ce ai crede asta?

- Asa mi s-a parut..

- Taeyong, nu ma pot supara pe tine, nu-ti face griji. Poate am fost putin deranjata dar numic mai mult.

- Esti sigura?

Da din cap in semn de aprobare dupa care zambeste facandu-ma sa ma simt usurat.

Vreau sa o fac sa se simta bine in jurul meu, sa stie ca poate avea incredere in mine. Pur si simplu am senzatia ca trebuie protezata, nu pot explica motivul.

- Stii, inca nu mi-ai raspuns. Eu sau Tibbers? Cine-i preferatul tau?

- Hmm.. Tibbers, spune si grabeste pasul.

- Ce? Yaahh!! Jisol!!

Am auzit-o chicotind. Asta inseamna ca de fapt eu eram.
______

Cand am ajuns in fata casei ei am mai ramas sa vorbim. As fi vrut sa mai stea putin dar cred ca vrea sa o vada pe mama ei. Cel putin o pot imbratisa nu?

- Tae..

- Doar nu credeai ca te las sa-l imbratisezi pe Tibbers fara sa primesc si eu ceva in schimb nu?

Nu mi-a raspuns, in schimb si-a sprijinit capul pe pieptul meu si m-a imbratisat inapoi.

- Vii maine la scoala?

- De ce crezi ca am venit la tine sa invat? Ca sa stau acasa?

- Nu stiu, poate?

- Stiu ca vrei sa scapi de mine.

- Ba nu. De fapt mi-ai lipsit azi.

In timpul orelor ma tot uitam spre banca ei sperand ca e acolo dar nu era si chiar daca stiam asta o faceam in continuare. 

- Ar trebui sa pleci. Mersi ca m-ai adus si ne vedem maine.

- Bine.

Ii dau drumul si ne luam la revedere. Dupa ce a intrat pe poarta am pornit si eu spre casa.

- Sa-mi dai mesaj sa stiu ca ai ajuns intreg acasa, ai inteles? a strigat Jisol dupa mine scotand capul afara din curte.

- S-a facut! Intra mai repede inauntru pana nu ingheti! Paa!! spun zambind si facandu-i cu mana.

Imi face si ea cu mana dupa care inchide poarta.
_________

Taeyong: Sunt acasa. Dar mi-am pierdut o mana pe drum

Jisol: Nu-i amuzant.
.
.
Jisol: Ma bucur ca esti bine.

Taeyong: Noapte buna Sol-ah♡

Jisol: Noapte buna Taeyong

Atat?

Jisol: ♡

Mult mai bine.