Între atracție și ură

4.

În timp ce în fața marelui ecran se strânsese toți proprietarii cailor participanți, caii erau pregătiți la linia de start.
Octavio Almonte și fiul său erau în centrul mulțimii de oameni în timp ce Alejandra stătea într-un colț purtând halatul de veterinar și fiind pregătită oricând să intervină.
Numărătoarea inversă a apărut pe ecran iar locuitorii orașului San Antonio au început să parieze pe cai. Și toată lumea știa că majoritatea vor paria pe Hermoso, cel mai rar și puternic cal.
Deși Federico părea atent în flirtatul cu fiicele familiilor bogate, privirea lui se îndrepta uneori spre veterinarul familiei sale.
    De fiecare dată când o vede, își aduce aminte de seara în care i-a intrat cu nonșalanță în cameră purtând o rochie de noapte albă și i-a vorbit nerespectuos.
Ceea ce Federico nu știa este că și fata la rândul ei îl privește cu dezgust văzând zâmbetul fals pe care îl arată acelor fete fără valori umane.
Mulțimea a început să aplaude văzând cum Hermoso îl întrece pe calul din fața sa, ajungând pe locul 1. Acum a mărit pasul sărind peste obstacole ca un adevărat armăsar.
Alejandra se simțea fericită văzând acele imagini remarcabile cu acel cal care stă sub grija și protecția ei. Iar zâmbetele pe care le aruncă ecranului sunt remarcate de Federico.
-Dragilor, sper că ați pariat pe cine trebuie, fiindcă din nou ferma Almonte a câștigat!
Octavio își ridică mâinile învingător lăsând oamenii să îl aplaude pentru victorie odată ce calul gri a trecut primul linia de final. Cruz care a stat în tot acest timp în dreapta Alejandrei a ridicat-o în sus pe fată arătând bucuria adusă de victorie.
Nu că i-ar păsa de viața personală a anagajaților lui, dar Federico văzând acea îmbrățișare a început să se întrebe dacă cei doi sunt împreună.
-Toată lumea poate să comande de băut ce dorește, astăzi eu fac cinste!
    Liniștea care era în încăpere pe parcursul cursei acum este ruptă de gălăgia vocilor din interior, și din această cauză, Cruz a fost nevoit să îi spună Alejandrei la ureche faptul că ar trebui să verifice cum se simte Hermoso fiindcă i s-a părut că îl vede șchiopătând în imaginile de pe ecran.
    Nu a fost nevoie să treacă o secundă ca aceasta să dispară mergând în zona cailor pentru a vedea care este starea lui Hermoso.
    Odată ajunsă lângă acesta și-a așezat trusa pe jos începând să studieze copitele calului.
Într-adevăr, la prima vedere, acesta pare să aibă una dintre copitele din față inflamate. Și retragerea acestuia când a vrut să îl atingă confirmă faptul că nu se simte bine.
-Liniștește-te, campionule, sunt aici să te ajut, bine? Suntem prieteni, nu?
    La șoaptele fetei și la mângâierea ei parcă animalul a intrat sub transa ei stând drept în fața atingerilor ei în punctul dureros.
-Te-a ascultat imediat! Vorbești limba cailor sau ce?
    Șatena s-a întors speriată la vocea care s-a auzit deodată în spatele ei pentru a se lovi de costumul negru lucios al lui Federico Almonte.
-Nu este vorba despre o limbă a cailor, până și animalele își creează legături cu alte ființe! Am o legătură formată cu fiecare cal în parte de la fermă.
    Federico la vârsta de 12 ani a primit cadou un cal, unul ca noaptea, pe care l-a numit Cisco, și au devenit de nedespărțit. Acel cal e în prezent vedeta moșiei Almonte iar el e mândru de acesta. Poate înțelege ce vrea să spună femeia despre acele legături.
-A pățit ceva Hermoso?
    Era ciudat pentru Alejandra să îl vadă îngrijorat pe cel care scuipă doar flăcări. I-a vorbit răutăcios cândva dar acum lucrurile stau diferit.
-Are copita inflamată dar o să îi prepar un unguent care o să îl vindece în câteva zile. Are nevoie de hrană uscată și un așternut uscat.
    În jurul lor se strânsese câțiva angajați care erau surprinși de venirea șefului lor tânăr la grajduri. Nu este văzut des în prezența cailor.
-Ați auzit ce a spus doamna doctor, nu? Pregătiți cele necesare, nu mai stați să vă holbați ca inutilii!
    Numind-o așa pentru prima oară de când l-a cunoscut pe Federico, Alejandra s-a simțit apreciată. Poate că și acest bărbat și-a dat seama că are un rol important aici.
-Acum te poți duce să te schimbi de haine, ești liberă. Te poți ocupa de unguent când ajungem acasă!
    De una singură s-a uitat la perechea de pantaloni crem și la cămașa roz neînțelegând ce vrea să zică cel din fața ei. Hainele ei nu sunt rupte și nici nu a încălcat vreun cod vestimentar în această seară.
-Să îmi schimb hainele? E ceva nepotrivit cu hainele mele?
    Federico a început să își dea ochii peste cap și să expire de parcă un copil îi dă bătăi de cap.
De fapt, Alejandra chiar așa se simțea în fața lui. Un copil care își supără părintele indiferent de situație.
-Pantalonii tăi s-au prăfuit fiindcă ai stat în genunchi. Nu poți apărea în fața invitaților noștri murdară!
    Murdară?
    De când era mică, Alejandra a fost învățată că acest praf pe care unii oameni îl văd ca pe un virus, semnifică de fapt munca ei. Cei care muncesc și sunt silitori vor fi mereu murdari de truda lor.
    Își scutură pantalonii cu mâinile înlăturând din praful de pe aceștia făcând mai puternică culoarea lor.
-E doar praf, nu va provoca un infarct nimănui. Dumneavoastră trebuie să arătați exemplar, modul în care eu arăt cred că este mai puțin important!
    Fata s-a aplecat pentru a își lua trusa de jos dorind să se întoarcă înapoi dar șeful ei s-a apropiat de aceasta blocând orice șansă de a dispărea.
-E a doua oară când îmi întorci ordinele. Uiți pentru cine lucrezi, domnișoară Fuentes?
    Îi simte parfumul bărbatului invadând orice are mai de preț și de aproape poate observa cât de negrii sunt ochii lui.
-E a doua oară când mă simt neapreciată și tratată disprețuitor!
    Răspunsul pe care îl primește la remarca ei a fost doar un zâmbet care a apărut și a dispărut imediat.
În timp ce lumea din interior sărbătorește, cei doi duc o luptă care nu va fi câștigată de niciunul dintre ei.
-Dacă nu ești mulțumită de tratamentul pe care îl primești poți să îți dai demisia și să pleci! Chiar eu o să îți semnez hârtia aceea nenorocită!
    Cântărind cuvintele sale, Federico deja știa care va fi răspunsul fetei cu ochi albaștrii din fața lui. Nu a recunoscut în nicio secundă dorința ei de a pleca de la moșie.
-Dacă nu sunteți mulțumit de serviciile mele mă puteți concedia oricând!
    Se luptă în cuvinte și priviri părând că niciunul nu va renunța. Federico este obișnuit să domine și să câștige. Alejandra este obișnuită să țină capul ridicat întotdeauna.
    Dar luând-o pe fată prin surprindere, Federico pășește în spate făcând primul pas spre încheierea micului lor război.
-Nu te pot concedia, tata nu ar fi de acord cu decizia mea din cauza părinților tăi!
    Alejandra nu crede în acea afirmație, motivul pentru care domnul Octavio nu ar fi de acord cu concedierea ei este pentru că acesta știe că este o veterinară formidabilă pe care moșia Almonte nu și-ar permite să o piardă.
-Dar există alte metode prin care te pot elimina din peisaj. Ai grijă, doctorițo, o să îți dorești de una singură să pleci de la fermă!
    E ireală schimbarea de atitudine a acestui bărbat, a gândit Alejandra, la început a fost milos și blând iar apoi a aruncat cu venin. Și Alejandra nu a rămas atât de confuză și gânditoare în urma unei conversații niciodată până acum.