Între atracție și ură

46.

Federico se afla la bancă, în sala de întâlniri, ocupând locul din capul mesei și ascultând propunerile invitaților săi. Era vorba despre un parteneriat în care să se organizeze câteva workshop-uri în întregul San Antonio.
-Am nevoie de mai multe informații! Cine se va ocupa de aceste întâlniri?
-Cei mai buni angajați din fiecare bancă din parteneriat! Tu vei fi cel care îi alege pe cei responsabili!
Faptul că putea avea control asupra acestui parteneriat îl încânta, neputând să fie marioneta cuiva până acum. Singurul său șef este chiar el și nu ar putea să fie subordonat cuiva.
-Care este scopul? De ce aș fi de acord?
-E simplu, profitul de la final va fi împărțit egal. În plus, renumele băncii Almonte și faima va crește cu mult!
La acest răspuns, Federico a râs batjocoritor pentru că acești inutili nu știu că el nu are nevoie de faimă. Nu are nevoie de publicitate. Banca lui oricum este cea mai bună din oraș!
-Chiar crezi că numele Almonte are nevoie de publicitate? Fii serios, dacă accept să intru în parteneriat, o voi face pentru profit!
Bărbații din încăpere voiau să pună mâna cu orice preț pe banca lui. Ca acest proiect să funcționeze și să aibă succes, are nevoie de apariția numelui Almonte în acte pentru a reuși. Voiau să îl câștige pe Federico de partea lor.
-Ai spus că este vorba despre un parteneriat. Care sunt numele firmelor alese?
Unul dintre bărbați scoate o foaie din dosar și tușește ușor înainte de a începe să citească numele băncilor alese.
-Vorbim despre Santos, Bravo, Pacheco și Montoya. Inclusiv banca ta!
Și aici, a fost punctul în care moștenitorul Almonte ar fi refuzat fără sa stea pe gânduri. Nu va intra într-un parteneriat în care numele Montoya este implicat.
Dar mintea i-a oferit o idee strălucită, pentru că i-a mirosit pe cei din fața lui. Și-a dat seama că sunt disperați și îl vor neapărat.
-Vă fac o propunere, aveți grijă ce răspuns îmi oferiți, de voi depinde dacă banca mea se va implica sau nu!
Cei trei s-au privit reciproc întrebător și așteptau cu sufletul la gură propunerea celui din fața lor.
-Nu pot accepta un parteneriat cu nenorocitul de Montoya, de aceea va trebui să alegeți. Banca mea sau banca lui, doar una singură va fi implicată!
-Dar..domnule Almonte..deja am discutat despre proiect cu Hugo Montoya! Nu ne putem retrage oferta!
-Ba puteți, și dacă mă vreți lângă voi, o veți face! Nu aveți decât zece secunde să vă gândiți!
Și Federico a început să își ridice degetele, pe rând, numărând până la zece. Bărbații se șușoteau între ei încercând să ofere răspunsul potrivit.
Când a ajuns la 10, a aplaudat o dată pentru a le atrage atenția și a întins mâna spre ei însemnând să înceapă să vorbească. Unul dintre ei a pășit în față luând cuvântul.
-În regulă, acceptăm propunerea ta! Banca Almonte are un prestigiu diferit de banca Montoya. Vom face o sesizare anunțând eliminarea acesteia din proiect!
-Minunat, atunci batem palma, domnilor!
Federico a dat mâna cu fiecare în parte spunându-și că ar fi vrut să îi vadă reacția lui Hugo la anularea parteneriatului. Nu va evita în nicio secundă să îi facă rău, mai ales că el a fost primul care l-a atacat.
Și acum că întâlnirea s-a încheiat, mintea lui poate fugi din nou la toate amintirile cu Alejandra și la seara în care s-au despărțit. Doar la asta se gândește de când șatena a plecat.
Acasă la familia Fuentes, Alejandra se uita în pozele din telefon pe care le-a făcut cailor de la fermă. Are poze cu fiecare în parte.
    Dar deodată vocea mamei sale s-a auzit, strigându-i numele de la parter. Aceasta a coborât imediat crezând că are nevoie de ajutorul ei.
Dar când a privit imaginea din fața ei, telefonul i-a căzut din mână, iar ochii au început să lăcrimeze.
-Tată...ce e asta? Cum e posibil?
Juan Fuentes se afla în fața scaunului, sprijinindu-se într-o cârjă și făcând pași mărunți. Frumoasei șatene nu îi venea să creadă că tatăl ei s-a ridicat singur din acel afurisit de scaun cu rotile.
-Voiam să îți facem surpriza de multă vreme, dar nu te-ai simțit bine. Orele de recuperare încep să funcționeze pentru mine!
Bărbatul a început să plângă crezând din ziua accidentului că nu va mai merge niciodată. Dar acum în sfârșit poate sta pe picioarele lui.
Alejandra tremura din toate încheieturile, nu știa cum ar trebui să reacționeze. S-a întors către mama ei așteptând parcă să facă la fel.
-Oh nu, draga mea, la mine încă nu este vreo îmbunătățire, dar nu îți face griji, îți voi urma tatăl curând!
Și fata știa că așa va face. Nadia Fuentes este cea mai puternică femeie din viața ei.
Și-a strâns puternic părinții în brațe și i-a sărutat pe ambii pe obraji. În sfârșit i s-a confirmat că tot efortul ei și luptele ei nu au fost degeaba.
Părinții ei își vor recupera viața. Ea își va recupera părinții.