Între atracție și ură

18.

Pe locul din dreapta sa se află Caridad iar în stânga Marisol. Alejandra a ales să poarte o salopetă albă care să se potrivească cu pălăria. Nu voia să recunoască, dar își dorea să atragă atenția unei anumite persoane de la rodeo.
Odată ce a văzut-o pe șatenă, Marisol nu a stat pe gânduri și s-a invitat lângă aceasta. În viziunea ei, Alejandra deținea titlul de prietenă perfectă chiar dacă cele două nu s-au cunoscut atât de bine.
După ce patru bărbați și-au încercat norocul și au urcat pe calul periculos, a venit și rândul lui Cruz.
Penultimul concurent a reușit să stea pe cal 47 de secunde, pentru a câștiga, Cruz trebuie să reziste mai mult de atât. Toată moșia Almonte îi țineau pumnii vrând să transfere banii acelor copii cu nevoi.
Cruz a ales să își dea jos cămașa pentru a se simți în largul lui și multor femei le-au tresărit inima când i-au privit trupul puternic. Iar moștenitoarea Acosta nu a fost o excepție.
Părul său brunet făceau o combinație ideală cu barba de aceeași culoare și ochii verzi.
Motivul pentru care Cruz este singur se datorează statutului său financiar, deși acesta i-ar putea oferi unei femei mult mai multe lucruri prețioase decât banii.
S-a urcat pe animalul turbat trecând deja primele 20 de secunde. Mulțimea era în delir, chiar și Octavio și Federico îl încurajau pe bărbat.
    Anul trecut, Cruz a fost câștigătorul, ajutând cu banii câștigați să construiască o casă unei familii sărace.
Dar când acesta a căzut urlând, și-a dat seama că anul acesta a pierdut. Cronometrul arată că a supraviețuit 45 de secunde. Încă puțin și cecul ar fi fost al moșiei Almonte.
Calul este luat de câțiva angajați și câștigătorul este chemat în arenă. Cruz se retrage simțind umilință fiind privit de patronii lui și colegii de breaslă.
Dar Alejandra i-a văzut tristețea pe chip așa că a fugit către acesta fiind îngrijorată. Nu vrea ca prietenul ei să se considere un inutil.
Aceasta imediat l-a găsit pe Cruz, oprindu-se pe loc și strângând pălăria cu putere. I-a atins umărul încet pentru a își anunța apariția și când Cruz s-a întors la ea, i-a zâmbit nesincer.
-Nu îți face griji că ai pierdut, nu poți fi mereu câștigător, nu?
-Îmi pare rău că domnul Octavio se baza pe mine iar eu am dat-o în bară! Tocmai eu, administratorul fermei!
-Cruz, scopul unui rodeo e acela de a distra oamenii, nu o lua atât de serios!
Bărbatul se întreba dacă în acest fel gândesc și șefii lui. Dar îi era recunoscător fetei că s-a gândit la el și încearcă să îl înveselească.
    A pus-o la pieptul lui, sărutându-i creștetul capului.
-Ești o fată bună, Ale! Sper că vei găsi un bărbat care să îți merite inima pură!
Exprimarea acestei dorințe a fost spusă din partea unui frate mai mare, iar Alejandra știa și ea asta.
Dacă Federico s-a gândit la un moment dat că cei doi ar forma un cuplu, niciunul dintre ei nu deține sentimente pentru celălalt. Sunt cei mai buni prieteni și atât!
-Cum ai de gând să îți repari greșeala? Nu ai fost în stare să reziști încă trei secunde pe nenorocitul acela de animal!
Susana Aguilar a fost martoră în tot acest timp la concurs, iar sufletul ei acru nu i-a permis să își vadă de treabă fără să îl pedepsească pe Cruz pentru pierdere. Să îl pedepsească umilindu-l prin cuvintele ei dure.
-Îmi pare rău, doamnă, am crezut că voi fi eu câștigătorul! Învingătorul a fost mai bun decât mine cu 2 secunde!
Alejandra i-a înapoiat cămașa lui Cruz pentru a se îmbrăca în fața văduvei negre. O durea sufletul că nu putea să îl salveze pe bărbat de săgețile femeii.
-Nu am înțeles niciodată de ce Octavio te-a numit administratorul fermei. Ești un eșec care o să ne aducă la faliment cândva!
Susana a observat cum acesta își mișca maxilarul obsesiv și se încorda încercând să se abțină din a o confrunta. Dar ea asta voia, să îl aducă în punctul în care să o jignească pentru a-l putea concedia.
-Dacă cunoașteți vreun angajat al moșiei demn de acest post, mă retrag și ofer locul altcuiva. Tot ce îmi doresc este ca moșia Almonte să prospere din ce în ce mai mult!
De-a lungul timpului petrecut cu Alejandra, Cruz a învățat un singur lucru. Cum să le răspundă șefilor politicos și totuși să își apere demnitatea.
-Ești cel mai bun? Tocmai ai pierdut, memoria îți joacă feste?
-Am pierdut dar am încercat să rezist cât am putut. Nu ați urcat pe un cal de tipul acela, nu știți cât de greu este să călărești unul!
Cruz se va lăsa mustrat de pierdere doar de cel care l-a angajat și îi merită respectul. Femeia din fața lui nici măcar nu îi mai este patroană, pierzând acel titlu când a avut loc divorțul.
-Neisprăvit și obraznic. E trist că mâna dreaptă a fostului meu soț are aceste defecte!
Tatăl ei i-a spus cândva că nu trebuie să se sacrifice pentru ei lucrând într-un loc în care nu se simte bine. În aceste clipe ca cele de acum, când angajații sunt tratați groaznic, Alejandra ar putea pleca fără regrete.
-Hei, Cruz, ar trebui să mergem să sărbătorim! Ai arătat grozav pe cal, ai lăsat toate fetele cu gurile căscate!
Bărbatul îi răspunde râzând larg de nebunia ei totuși nobilă. Fata a vrut să o întrerupă pe femeie și să îl ia pe el de acolo pentru a nu mai fi jignit.
-Se pare că te simți ignorată, domnișoară! Ai vrea să te descriu și pe tine în câteva cuvinte?
Alejandra o ațintește cu privirea pe cea din fața lor care orbește prin costumul portocaliu și își măsoară cu atenție cuvintele. O va numi o ingrată și o profitoare, deja știe ce părere are Susana despre ea.
-Nu, decât dacă doriți să fac și eu la fel! Dar probabil descrierea mea vă va lovi egoul și veți vărsa lacrimi!
Instant temperatura Susanei a început să crească având impulsul de a sări la gâtul Alejandrei. Dar în schimbul lor de replici a intervenit un mesager trimis să îl anunțe pe Cruz că este chemat de patronul lui.
Federico a auzit replicile celor două simțind furie doar pentru cea care îl vrăjește în moduri greu de explicat și care îl excită purtând acea salopetă albă.