51.

1K 48 5
                                    

Federico aproape era să cadă în genunchi când a văzut starea în care ferma lui a ajuns neputând să creadă că acel tablou este real.
Toată lumea s-a aliniat în fața lui, în living, la ordinele sale, inclusiv Cruz care s-a întors între timp de la spital. Mâna i-a fost învelită în comprese dar încă va trebui să vină regulat la consultații.
Polițiștii așteaptă noi informații de la Federico pentru că trebuie scris un raport. Presa nu a scris știrea fiind o cerință a celui mai râvnit burlac din San Antonio.
-Vreau să știu cum a fost pornit acest incendiu. Care din voi, idioților, a greșit? Ce ați făcut?
Vocea lui crăpa pereții moșiei și nimeni nu îndrăznea să îl privească în ochi. Până și polițiștilor le era greu să se uite la el.
-Angajații nu au făcut nimic, domnule, descărcau fânul când deodată au văzut foc dinspre grajduri!
Îl privea pe Cruz cu ochi mici neștiind dacă să creadă acele cuvinte. Oamenii lui sunt muncitori și atenți dar un foc nu poate fi pornit de unul singur.
-Tu Cruz unde erai între timp? Am înțeles că nu erai prin preajmă!
-Așa e, băieții mi-au spus ce s-a întâmplat iar eu îi cred! Chiar dacă nu am fost prezent pot paria pe acest post că niciunul nu este vinovat!
Marisol Acosta este prezentă la această discuție și chiar acum se află lângă Federico fiind oripilată de tot ceea ce s-a întâmplat. Când a primit apelul lui Federico, nu îi venea să creadă cuvintele rostite.
Moștenitorul Almonte i-a cerut ajutorul iar ea nu l-a putut refuza când a fost la rândul ei ajutată cândva. Va avea grijă de cai la moșia ei până ce hambarul va fi reconstruit. Acele animale sunt nevinovate!
În plus, trebuia să verifice dacă bărbatul cu ochi verzi pe care îl privește înfometată este în regulă.
Când i s-a spus că este la spital a simțit că lumea îi fuge de sub picioare.
-Cred că ar trebui să ai încredere în angajații tăi, înțeleg că ești nervos dar nu poți acuza pe nedrept pe oricine!
Ceea ce s-a întâmplat este de neiertat, așa că Federico încearcă să găsească un vinovat pentru a se putea răzbuna. Dacă incidentul ar fi doar un ghinion, el cum se va putea descărca?
-Mă gândesc doar că Cisco se afla acolo și l-aș fi putut pierde. Mă gândesc că Estrella ar fi suferit dacă și-ar fi pierdut puiul. Tu, Cruz, puteai să mori când te-ai aruncat în foc în mod imatur!
Un tremur involuntar i-a trecut prin corp femeii cu păr blond la gândul acela. Că bărbatul numit Cruz ar fi putut muri.
Cum să îl piardă și pe el după ce și-a pierdut tatăl?
-Domnule comisar, doresc ca o echipă de experți să investigheze locul. Acel foc a fost produs de ceva anume iar eu vreau să aflu motivul!
În sfârșit i s-a spus ce să facă așa că polițistul a plecat dând un telefon celor de la criminalistică. Vor lua probe și vor analiza hambarul detaliu cu detaliu.
Federico s-a așezat pe canapea masând capul din cauza durerii și sângele fierbând în el cu putere.
Putea să piardă tot ce avea în doar câteva momente!
-Deocamdată nu atingeți nimic, puteți să mergeți acasă pentru a vă odihni! A fost o zi grea pentru toată lumea!
Adevărul era că Federico voia să rămână singur pentru a asimila evenimentul tragic. Voia să bea un pahar de vin în biroul tatălui său. Să nu se lase pradă impulsului de a o suna pe Alejandra pentru a-i cere să fie lângă el.
În timp ce angajații ieșeau pe rând din casă, fiecare îi mulțumea stăpânului lor pentru înțelegere și bunătate. Când voia, Federico chiar putea să fie un om bun!
-Regret, domnule Federico, dar eu voi rămâne aici cu dumneavoastră! Până poliția ne va oferi un răspuns, consider că trebuie să rămân în dreapta dumneavoastră în continuare!
Își avea capul în palme dar mărturisirea celui care și-a pus viața în pericol pentru animalele sale l-au împins în a-l ridica. Și se uita cu ochii lui negrii ca noaptea la Cruz foarte fixat.
-Nu ți-am mulțumit încă pentru că mi-ai salvat caii! De azi vei avea recunoștința mea pentru tot restul vieții!
Cruz i-a zâmbit șefului său fiind șocat că a primit un zâmbet înapoi. Federico nu zâmbea niciodată la angajați. Nu a zâmbit niciodată la el.
-Nu știu ce am făcut pe lumea asta eu și tatăl meu să merităm un administrator ca tine! Te rog să te odihnești și să respecți zilele de control! Voi achita eu toate plățile!
Inima lui Marisol dansa când privea cât respect și cuvinte frumoase primea cel de care este îndrăgostită. Rămânea surprinsă să îl vadă a treia oară în viața ei pe Federico fiind blând.
-Și ție îți mulțumesc, Marisol, pentru ajutor, ești o prietenă de nădejde! Mă voi revanșa, blondo, îți promit!
Fetei i-ar fi venit să se contrazică cu acesta când a numit-o prietena lui dar știa că nu e momentul potrivit. Toți au nervii la pământ și nici măcar ea nu se simte tocmai bine.
-Ți-am spus de ziua tatălui tău că te-am ajutat cu organizarea petrecerii pentru că Octavio este un om minunat. Nici acum nu am făcut-o pentru tine, vreau doar ca acele animale să fie în siguranță!
Federico a zâmbit în colțul gurii și i-a făcut un semn din mână fetei în semn de la revedere înainte să urce scările spre camera lui. Voia să închidă ochii pentru puțin timp înainte de a primi vești de la experți.
Alejandra ar fi putut fi alinarea lui dar un nemernic ca el nu a știut să păstreze o femeie lângă el. Și nu o simplă femeie, pe singura care i-a topit inima de gheață.

Între atracție și urăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum