Ultimul joc: Prada (Volumul I din trilogia The Last Whispers)

Capitolul 2

Capitolul 2

"Simteamcum ma trec fiorii cand ii priveam ochii de un albastru mai pur decat raiul. Odoream atat de tare ca puteam innebuni."    

Am pasit in cabana descuiata si Sebastian a aprins becurile. Omul ala probabil ca era bogat pentru ca acolo era un adevarat lux. In fata mea pe o blana de urs era asezata o masa imensa din lemn cu scaune tapitate in jurul ei. Pe peretele din stanga se afla un semineu mare in fata caruia era asezata o alta masa cu canapea si cateva fotolii maro. In dreapta mea, intr-un colt erau scarile ce duceau la etaj si o usa putin mai departe de ele. Un minibar se afla dincolo de masa din mijlocul camerei si o plasma uriasa incadra peretele deasupra minibarului. Totul era facut din lemn si parea scos din povesti.

Am ridicat privirea si am vazut un candelabru superb ce atarna deasupra mesei centrale. Eram cu adevarat uimita si lasam sa se vada asta.

-Ma bucur ca iti place, imi sopti din nou la ureche si se indrepta spre minibar incercuind masa.

Lua doua pahare si o sticla de ceva tare presupun caci nu avea eticheta si se intoarse spre mine.

-Vom merge sus. Am acolo un birou, doua dormitoare si o baie, in caz ca ai nevoie, imi zambi.

Eu am dat din cap si am pornit cu pasi usori spre scara strangand sacoul brunetului, asteptandu-l si pe el si am urcat una cate una simtindu-ma incomod cu el in spatele meu. Tocurile mele inalte faceau zgomot la fiecare pas si mi se parea un sunet relaxant, mie, nu stiam daca si barbatului din spatele meu. Totusi prezenta lui ma incomoda pentru ca eram imbracata intr-o rochita neagra dreapta fara decolteu, dar destul de scurta si care se mula pe corpul meu si mi-era putin jena sa nu se vada ce nu ar fi trebuit.

Ajunsa sus, l-am privit incurcata pe Sebastian care imi facu semn cu capul sa intru in prima usa la dreapta. Am inghitit in sec si am facut ce mi-a aratat deschizand usa si palpand peretele in cautarea intrerupatorului. L-am gasit si am apasat pe el, facand lumina in camera, lasandu-ma muta de uimire; ne aflam in biroul lui ce era aranjat cu gust, dar totusi arata barbatesc potrivindui-se brunetului ca o manusa.

-Fa-te comoda, iubito! ma anunta el vazand ca nu ma misc.

Am scanat camera si m-am dus glont la canapeaua neagra dintr-o parte a camerei, asteptand sa ii vad urmatoarea miscare. Spre surprinderea mea, el se aseza langa mine, turnand in pahar ce avea in sticla si imi intinse unul, dandu-mi voie sa ii admir inelul barbatesc probabil din argint de pe degetul aratator.

Deja arata mult mai masculin si mai periculos in ochii mei.

L-am luat sigura pe mine pentru ca nu ma mai intimida si el zambi ridicand paharul in asteptarea alui meu. L-am ridicat si eu si am ciocnit cu el, acesta privindu-ma intr-un fel ciudat.

-Pentru surprize, Katerine! sopti el cu ochii licarind.

-Pentru surprize, Sebastian! am murmurat eu sorbind din pahar.

Lichior!

Mi-am lins buzele fara sa vreau si privirea lui se intuneca pentru o clipa; atunci am crezut eu ca e momentul sa imi dau masca jos si asta am facut, dupa ce am lasat paharul mai mult ca sigur scump din mana. Am asezat masca pe masa de sticla din fata noastra si l-am privit, simtindu-mi inima cat un purice. El imi zambi si sorbi din pahar, apoi isi linse buzele si se intinse spre mine.